Călătorie genetică

oaia-dolly

Vă propunem o călătorie genetică inedită care va demonstra – de data aceasta cu puterea de netăgăduit a ştiinţei biologice – că noi, românii de pretutindeni, suntem un neam unic, că “Noi nu suntem urmaşii Romei” şi, ca atare, avem dreptul inalienabil de a fi consideraţi ceea ce, de fapt, suntem: urmaşi ai neamului daco-getic. Azi, oamenii de ştiinta pot stabili traseul parcurs  de stramoşii noştri, care, acum 60.000 de ani, s-au  aventurat afară din Africa pentru a coloniza planeta.

In cazul în care sunteţi curioşi să aflaţi ce drum au  urmat stramoşii dv. puteţi participa la “the Human  Genome Project” (HGP) , un proiect început în urmă cu 15 ani de către  U.S. Department of Energy şi National Institutes of Health.

Aveţi nevoie de $107 cu care să vă procuraţi o „trusă” de recoltare, de la adresa https://www3.nationalgeographic.com/genographic/index.html

Daca doriti sa vedeti si alte opinii puteti merge pe http://www.bradshawfoundation.com/journey/  pentru a vedea si parerea australienilor; asta nu inseamna ca englezii nu sunt si ei interesati de acest subiect „Genom” ca de altfel chinezii, japonezii etc. Cercetarile se fac cu deosebita seriozitate rezultatele lor fiind puse la dispozitia  oricui doreste sa le studieze.

In urmă cu câteva luni am pornit şi eu în această Călătorie Genetică şi vă pot spune că nu îmi pare rău. Dar să vedem în ce constă ea.

O dată ce am trimis banii la adresa indicată mai sus, la o săptămână am primit trusa de recoltare . Aceasta conţine două “periuţe de dinţi”, două eprubete şi un cod numeric de accesare a rezultatului pe internet. Dupa obtinerea a doua probe, la un interval de 12 ore, de pe mucoasa bucala, aceste se trimit la un centru in Arizona, fara a fi mentionat cine este „furnizorul” acestor sample. Intr-un interval de 2-3 luni se poate afla , de pe internet rezultatul acestui test genetic. Astfel am aflat ca apartin celui mai vechi grup european, central “I”>

1. GENOMUL contine toate informatiile necesare constructiei si dezvoltarii unui organism.

Aceste informatii sunt codate intr-un DNA

Fiecare persoana este purtatorul unui grup specific de 46 de cromozomi: 23 materni si 23 paterni. Acesti cromozomi sunt „arhitectii” organismului uman formând DNA-ul specific fiecarei persoane.

2. ADN/ DNA (Acid dezoxiribonucleic) – Contine intreaga informatie necesara „construirii” unui organism.

El este alcatuit din secvente liniare de mici molecule (nucleotide, numite si „caramizile vietii”), a caror ordine si pozitie specifica lor in genom codifica informatia cuprinsa de DNA.

Sa ne imaginam ca intr-un oras ( intr-un DNA)  sunt 46 de arhitecti ( Cromozomi) care au toate informatiile privitoare la constructia si organizarea unui oras. Sunt necesari, si folositi insa, doar 23 de arhitecti/cromozomi pentru constructia orasului. Fiecare arhitect ( cromozom) are planurile/cartile specifice unei anumite operatiuni referitoare la acest oras, planuri/carti numite „Gene”. In general fiecare arhitect are câteva mii de astfel de planuri/carti numite Gene. Numarul total de gene /carti/planuri intr-un organism uman nu sunt mai multe de 30.000; cu mult mai putine decât s-a presupus initial. Aceste informatii genetice la oameni sunt transmise de la parinti la copii, determinând nu numai , sa spunem, culoarea ochilor, inaltimea, forma atletica a fiecarei persoane, dar si succeptibilitatea acesteia la diferite infectii.

Toti cromozomii  sufera schimbari cu o singura exceptie, cromozomul „Y”. Acesta este trecut de la tata la fiu, neschimbat, din generatie in generatie, neschimbat, in cazul in care nu a intervenit o MUTATIE. 3. 3. Mutatia reprezinta o mica schimbare, intâmplatoare, deobicei care nu raneste organismul, dar care se perpetueaza, fiind astfel trecuta de la tata la fiu, in familia acestora, din generatie in generatie,  pentru mii si mii de ani.

Ei bine, altfel spus, Mutatia reprezinta o – modificare aleatorie in secventierea ADN, produsa ca „eroare de copiere” in timpul diviziunii celulare. Ea poate consta in inlocuirea unei singure nucleotide cu o alta sau in adaugarea ori stergerea de nucleotide. Data fiind marimea apreciabila a genomului uman (circa sase miliarde de nucleotide), copiii au in jur de 50 de mutatii mononucleotidice care-i diferentiaza de parinti.

4. MARKER – Un anumit fragment de ADN care are o pozitie cunoscuta in ansamblul genomului, util in tehnicile de urmarire a unor gene. Se stie ca segmentele ADN invecinate tind sa fie mostenite, proprietate care permite utilizarea de markere pentru determinarea cu exactitate a unui tipar genetic transmis.

 Ei bine, când geneticienii identifica un astfel de marker ii pot urmari deplasarea geografica pe harta lumii. Altfel spus, acest marker seamana cu o zgârietura pe un paharcare se va repeta pe toata seria paharelor facute de o anumita fafrica, noi putând astfel sa identificam dupa aceasta „zgârietura” locul unde a fost fabricat paharul  „insemnat” printr-o greseala. Fiecare astfel de marker este esential pentru inceputul unei noi ramuri pe acest trunchi al arborelui rasei umane. Urmarind astfel de markari s-a putut vedea traseul urmat de diferite triburi plecate din Africa si imprastiaite peste tot in lume pe perioade de mii si mii de ani.

5. HAPLOGRUPUL reprezinta un grup de ramificatii (linii) genetice care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice indivizilor din grupul respectiv. Haplogrupurile sunt definite de mutatii care se produc intr-un anumit loc si timp si au in mod caracteristic distributii geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor.

Altfel spus, Haplogrupul reprezinta un grup de ramificatii (linii) genetice care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice indivizilor din grupul respectiv. Haplogrupurile, definite de mutatii care se produc intr-un anumit loc si timp, au in mod caracteristic distributii geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor.

Lunga calatorie a acestei ramuri a fost in continuare determinata de variatiile climaterice ca de exemplu preponderenta ghetii in aceasta perioada. Oamenii au fost impinsi sa caute refugii spre zone mai calde, spre sud, in Spania, sudul Muntilor Carpati,  dar si in zona Massagetica.

Este dificil pentru geneticieni in momentul de fata sa aprecieze numarul total de Halogrupuri existente, deoarece acesti oameni de stiinta nu au destule informatii despre noi.

Cu cât vor fi mai multi participanti la proiectul Genom, cu atât aceste informatii vor fi mai complexe.

Introducere in studiul DNA -ului

1866 Gregor Mendel publica resultatele studiilor sale cu privire la factorii mostenitori la mazare.

1950’s Maurice Wilkins (1916- ), Rosalind Franklin (1920-1957), Francis H. C. Crick (1916- ) si James D. Watson (1928- ) descopera structura chimica a  DNA-ului, deschizând astfel o noua ramura a stiintei – biologia moleculara

1957 DNA polymerase

1963 DNA segmentare

1966 Este descoperit codul Genetic;

1983 Barbara McClintock (1902-1992) din S.U.A. primeste Premiul Nobel pentru descoperirea faptului ca genele isi pot schimba pozitia inauntrul cromozomilor.

George Emil Palade

Românul George Emil Palade primeste in 1974 Premiul Nobel pentru descoperirea Ribozomilor.

La sfârsitul anilor ’80 O echipa internationala de oameni de stiinta incep proiectul de cercetare si inregistrare a genomului uman planetar: “project to map the human genome”.

1990 Terapia cu Gene este folosita pentru prima data la un pacient.

1993 Dr. Kary Mullis discopera tehnica de PCR, pentru care primeste Premiul  Nobel .

1994 FDA aproba prima inginerie genetica in alimentatie- rosiile  Flavr Savr  fiind cele care vor avea astfel un gust mai bun si o viata mai lunga in aprozare.

Sursă foto: The Roslin Institute, Creative Commons 2.0

1997 Oaia Dolly – primul animal adult clonat.

1998 Scandalul Clinton/Lewinsky are la baza dovada de necombatut DNA.

2000 J. Craig Ventor, impreuna cu Francis Collins, anunta segventele intregului genom uman.

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here