România îmbătrânește

populatie
romaniaregional.ro

În urmă cu peste trei decenii, la 11 iulie 1987, populația lumii a atins 5 miliarde de locuitori, un prag simbolic intru marcarea căruia Organizația Națiunilor Unite a instituit Ziua Mondială a Populaţiei, serbată anual la aceeași dată. Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.

La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă1 a României a fost de 19530,6 mii locuitori. Populaţia feminină, majoritară, a însumat 9977,4 mii persoane, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere și creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,8% la 18,2% (+54,6 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere cu 163,8 mii persoane faţă de începutul anului 2017. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34ani, 40-44ani, 50-54 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani și 55-59 ani.

În mediul urban locuiesc 10503,5 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%). La 1 ianuarie 2018, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,7% din populaţia totală a regiunii.

În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere2 a ajuns la 75,73 ani, în creştere cu 0,17 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 6,95 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2017, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se la populaţia masculină (3,11 ani) faţă de cea feminină (1,87 ani).

În anul 2018, sporul natural3 al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -75,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18,4 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1,8 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14,0 mii persoane), Nord-Est (-11,5 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-11,3 mii persoane).

Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 41,9 ani la 1 ianuarie 2018. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 116,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

Se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul școlar 2018/2019).

La 1 iulie 2019, populaţia lumii a fost estimată la 7,7 miliarde locuitori

Țările cu cea mai mare populaţie sunt China (1434 mil. locuitori), India (1366 mil. locuitori),Statele Unite ale Americii (329 mil. locuitori), Indonezia (271 mil. locuitori) şi Pakistan (217 mil. locuitori);

  • se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100;
  • cele mai mari creșteri ale populației între anii 2019 și 2050 vor avea loc în: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Statele Unite ale Americii și Republica Tanzania. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume.
  • țările cu cele mai mari creşteri ale populaţiei, în cifre absolute, în anul 2019 față de anul 2018, au fost India, China, Nigeria, Pakistan şi Indonezia.

România, pe locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente

Conform EUROSTAT, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2018, cu 19,530,631 de locuitori . Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82792,4 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (475,7 mii locuitori).

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here