Ministrul Justiţiei și președintele JAI, Tudorel Toader, a trimis, marți seară, o scrisoare către toţi miniştrii de Justiţie din UE în contextul discuțiilor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între el și președintele Klaus Iohannis iscat de destituirea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.
,,În contextul discuțiilor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, în principal și în subsidiar, un conflict de constituționalitate dintre Guvernul României și președintele României, generată de refuzul președintelui României de a pune în aplicare cererea de concediere a procurorului-șef al Departamentului Național Anticorupție, vă rog să îmi permiteți să prezint mai jos câteva aspecte incluse în Decizia Curții Constituționale nr. 358/30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial nr. 473 din 7 iunie 2018”, se arată în scrisoarea trimisă de ministrul Justiției, publicată de Qmagazine.
În scrisoare, Tudorel Toader vorbește de decizia Curții Constituționale care l-a obligat practic pe președintele Klaus Iohannis să semneze decretul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.
,,Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituțională a luat act de existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a pune în practică propunerea de concediere a șefului Procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, Curtea a decis ca Președintele României să emită decretul privind demiterea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
În considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul că „dacă în cazul numirii în funcție de conducere, ministrul justiției are o largă marjă de apreciere, în timp ce Președintele României are o marjă limitată, în cazul de revocare, ministrul de justiție are o marjă minimă de apreciere, întrucât limitele impuse de lege sunt extrem de stricte și, în aceste condiții, Președintele României nu poate decât să se opună dreptului său de a verifica legalitatea propunerii, și poate refuza aceasta numai dacă propunerea nu este conformă cu legea, caz în care procedura va înceta. Desigur, niciun text constituțional nu se opune existenței consultărilor între cele două autorități publice în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) și articolul 80 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituție, dar având în vedere că întreaga procedură se desfășoară în timp ce puterea discreționară/marja de apreciere a ministrului justiției – ministrul care joacă un rol central în procedură – este minim, puterea discreționară a președintelui nu poate fi recunoscută în niciun fel. Prin urmare, Președintele României are o singură competență legată de această procedură, limitată la verificarea condițiilor de legalitate a procedurii”, a afirmat Tudorel Toader.
De asemenea, acesta a vorbit și despre rolul pe care fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi, l-a avut în semnarea protocoalelor secrete dintre SRI și Parchetul General.
,,În ultimele săptămâni, a avut loc o discuție importantă pe plan internațional despre o serie de protocoale semnate între serviciul de informații al României, SRI și diverse instituții din sistemul justiției. Dezvăluirea acestor protocoale anterioare secretului l-a făcut pe prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, să declare:
„Climatul necesar reformei s-a deteriorat datorită protocoalelor secrete dintre procuratură și serviciile de informații. Solicit autorităților române să efectueze investigații complete și imparțiale cu privire la această problemă. Românii merită o ordine de aplicare a legii cu toate autoritățile supravegheate în mod corespunzător și o independență judiciară deplină”.
“Protocoalele, de când au fost declarate neconstituționale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate și de aplicarea legilor atât de cunoscută în țara noastră în perioada regimului comunist. Printre semnatarii acestor pacte secrete și antidemocratice a fost Laura Codruța Kövesi”, a mai spus ministrul Justiției.