Scenarii și alternative de dezvoltare a Văii Jiului

Sursă foto: replicahd.ro

Organizaţiile Greenpeace România şi Bankwatch România au lansat luni, 23 septembrie, la Palatul Cultural al Minerului din Lupeni, raportul „Tranziţie justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă şi durabilă”, material pregătit de Centrul Român de Politici Economice.

Studiul este dedicat identificării alternativelor de dezvoltare a Văii Jiului, ca modalităţi de înlocuire a profilului monoindustrial bazat pe exploatarea cărbunelui. La eveniment au participat autorităţi locale şi regionale, asociaţii, sindicate, reprezentanţi ai mediului de afaceri, dar şi ai Universităţii din Petroşani.

Închiderea minelor reprezintă un pas important în obiectivul principal de decarbonizare, însă asigurarea tranziţiei post-închidere reprezintă o provocare, în special pentru comunităţile direct afectate de acest proces. Deşi fiecare proces de închidere a unei mine are particularităţile sale, este comună nevoia unui model de dezvoltare bazat pe politici publice locale, concepute pentru a susţine economia locală şi a reduce impactul negativ asupra comunităţilor.

Scenariile de dezvoltare, axate pe cele 3 sectoare primare ale economiei (agricultură, industrii, servicii) şi rezultate în urma unor modelări macro economice, sunt construite ca alternative viabile, echitabile şi durabile. Ele pun accent pe numărul de locuri de muncă create, costurile şi beneficiile rezultate. În sectorul primar, care include microferme de animale sau cultivarea arbuştilor fructiferi, până în 2030 se pot crea beneficii nete de 420 milioane lei şi 760 de locuri de muncă. Sectorul secundar (energie regenerabilă, creşterea eficienţei energetice a clădirilor etc ) ar produce beneficii nete de 150 milioane lei şi 1520 locuri de muncă. Nu în ultimul rând, impactul total al sectorului terţiar (dezvoltarea structurilor de sprijin, agropensiuni, turism în natură) va fi de 181,27 milioane de lei şi 434 de locuri de muncă.

Din recomandările enunţate în raport, pentru ca scenariile să prindă contur, amintim: elaborarea şi implementarea unor programe de calificare/recalificare/instruire; creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor oferite de către mediul privat; identificarea domeniilor cheie pentru implicarea locuitorilor; creşterea conectivităţii zonei prin atragerea de investiţii în domeniul transporturilor; întărirea capacităţii administrative; stimularea colaborării dintre actorii locali – societate civilă, autorităţi publice, mediul privat şi structurile de învăţământ.

Contextul naţional şi european este favorabil pentru a implementa soluţiile enunţate în raport. Valea Jiului este regiune pilot în cadrul Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziţie şi multe părţi interesate sunt implicate activ în acest proces. Raportul este relevant şi pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a regiunii, document definitoriu pentru următorul exerciţiu financiar 2021-2027.

„Ne dorim foarte mult ca studiul lansat astăzi să fie preluat de către Ministerul Fondurilor Europene pentru definirea Strategiei de dezvoltare a Văii Jiului. Studiul arată foarte clar că cele mai valoroase resurse nu sunt ascunse sub pământ. Valea Jiului este propice pentru dezvoltarea de micro-ferme, agricultura ecologică, turism sau pentru proiecte de energie regenerabilă.”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii Greenpeace România.

„Platforma reprezintă o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă, însă acestea nu vor fi de durată şi bine plătite dacă nu sunt rezolvate şi celelalte probleme, precum recalificarea sau infrastructura”, a completat Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here