România: preocupări profunde privind sistemul judiciar şi statul de drept

europarl.europa.eu
foto: europarl.europa.eu
  • Riscuri la adresa capacității de luptă împotriva corupției, în urma modificării legislației penale şi de reorganizare a sistemului judiciar
  • Necesitatea întăririi controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii
  • Deputaţii condamnă reacția violentă şi disproporționată a poliției, ca răspuns la protestele publice

Parlamentul European este „profund preocupat” de de reforma sistemului judiciar şi a legislaţiei penale în România, care riscă să submineze separaţia puterilor şi lupta împotriva corupţiei, se arată într-un comunicat al PE.

În cadrul unei rezoluţii care încheie dezbaterea din plen de pe 3 octombrie, în prezenţa Prim-ministrului Viorica Dăncilă, Parlamentul European invită autorităţile române să instituie garanţii pentru evitarea ocolirii mecanismelor de verificare şi echilibrare şi să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândurile funcţionarilor de stat.

Textul, adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri, atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.

Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției,   infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.

Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

O investigaţie imparţială privind acţiunile forţelor de ordine

Parlamentul condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 şi face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine

Reguli noi de finanţare a ONG-urilor

Deputaţii avertizează asupra potențialului efect de intimidare a societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată.

Necesitatea unei monitorizări atente a eforturilor anti-corupție şi a respectării statului de drept

Parlamentul solicită Comisiei Europene reluarea monitorizării anuale anti-corupție în toate statele membre şi propune un sistem de indicatori stricți care să măsoare nivelul corupției din fiecare ţară şi să evalueze politicile anti-corupție la nivelul fiecărui stat membru.

Conform Parlamentului, este necesar, de asemenea, să existe un proces regulat, sistematic şi obiectiv de evaluare a modului în care sunt respectate democrația, drepturile fundamentale şi statul de drept. Plenul PE va vota miercuri, 14 noiembrie, o rezoluţie separată prin care reia apelul referitor la crearea unui mecanism pentru evaluarea anuală a modului în care sunt respectate în toate statele membre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here