Resursa umană de-acasă

0

În căutare de forţă de muncă (tot
mai puţină şi mai greu de găsit), ba socotim tot mai insistent cum să atragem
resursa migraţionistă, ba ne uităm în lungul drumului, doar-doar s-or mai
întoarce acasă unii dintre meseriaşii noştri plecaţi în lume, însă aproape
ignorăm resursa umană de-acasă, cea care ar putea de-acum în colo să se ridice.
Autoritatăţile răspunzătoare de educaţia şi formarea acesteia anunţă intenţii
lăudabile, dar se arată mai degrabă ocupate şi pe deasupra timorate de mize
imediate, aducătoare de linişte „în sistem”.

A făcut
vâlvă intenţia Ministerului Educaţiei Naţionale de a formula o parte din
subiectele pentru examenele naţionale de la sfârşitul acestui an şcolar într-un
fel (tip grilă) diferit de cum le formulase în ultimii ani. A şi publicat nişte
modele în acest sens şi abia după ce le-a publicat s-a gândit şi s-a precipitat
să le supună cât de cât unei consultări, pentru că apăruseră nemulţumiri în
spaţiul public. În pripă şi sub presiunea mimării democratismului, a rezultat o
consultare publică prin reprezentanţi, condensată temporal. „Am solicitat
consultări cu sindicatele din învățământul preuniversitar, cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, cu Consiliul Național al Elevilor, cu cadrele
didactice, pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce privește modul în care copiii noștri vor trece cu bine, în acest an școlar, evaluarea națională, respectiv examenul de bacalaureat.
Am ajuns la concluzia că în timpul jocului nu se schimbă regulile. De aceea, în
acest an școlar nu se aplică nicio
schimbare privind formatul variantelor de subiecte”, a declarat la sfârşit
Rovana Plumb, ministrul interimar al educației naţionale.

În acest
fel, toată lumea a răsuflat uşurată, iar tema examenelor naţionale a fost
abandonată. De fapt, de-aici în colo discuţia despre examene ar trebui să fie
deschisă temeinic, dincolo de interesul ca s-o scoatem la capăt şi acum, asta
însemnând a „trece cu bine, în acest an şcolar”. Examenele naţionale, care
încheie cicluri de formare şi educaţie, cu posibilitate de a deschide alte
cicluri de şcoală, ca şi drumuri în viaţă, necesită analiză mai ales cu ochii
spre ceea ce ar fi să urmeze după fiecare din ele. Sunt de ascultat pentru
aceasta profesionişti ai educaţiei exeperimentaţi în examene prin cu totul
altceva decât prin cota pe piaţa meditaţiilor, precum şi beneficiari ai
evaluărilor prin examene: profesori de pe treapta superioară celei la sfârşitul
căreia se susţine fiecare examen şi agenţi economici care preiau absolvenţi
examinaţi. Cât priveşte subiectele de dat la examene, formularea lor,
renunţarea la unele, amânarea altora nu este normal să se stabilească prin
dezbatere publică şi cu atât mai puţin prin „consultări”, pentru că la mijloc trebuie
să fie ştiinţă şi meserie în domeniu.    

În jurul
valorificarea resursei umane pe care şcoala o atestă prin examene şi o dă
societăţii, economiei, s-a desfăşurat conferinţa „EduPro Summit #1 – Educate
for future”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK
România) și Ambasada Republicii
Federale Germania la București, în
parteneriat cu Ministerul Educației Naționale – o analiză profesionistă, aplicată, asupra
aşteptărilor mediului economic şi asupra ofertei şcolii sub aspectul formării
profesionale practice, prin învăţământ dual. Ministrul interimar al educaţiei
naţionale, Rovana Plumb, totodată, 
ministrul fondurilor europene, a expus argumentele trecerii dincolo de
asigurarea unei mulţumiri de moment: finanţări de ultimă oră din Programul Operațional
Capital Uman pentru învățământul profesional, inclusiv dual, prin programul
Bursa profesională (83 milioane
euro), 200 de lei lunar pentru 80.132 de elevi, plată condiţionată de
frecvenţa la şcoală, nu de
veniturile părinților, precum şi pentru creșterea calității
învăţământului profesional şi tehnic (63,72 milioane euro) prin stimularea financiară a
partenerilor economici ca să se implice în calificarea profesională şi prin stagii
de formare pentru profesori din învățământul profesional şi pentru personalul implicat în
instruirea elevilor. Dincolo de sume, de reţinut încurajator este
informaţia că „vor fi puse la punct mecanisme de monitorizare a inserţiei
profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic”. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm scrie un cometariu
Te rugăm introdu numele tău