Resursa umană de-acasă

0

În căutare de forţă de muncă (tot mai puţină şi mai greu de găsit), ba socotim tot mai insistent cum să atragem resursa migraţionistă, ba ne uităm în lungul drumului, doar-doar s-or mai întoarce acasă unii dintre meseriaşii noştri plecaţi în lume, însă aproape ignorăm resursa umană de-acasă, cea care ar putea de-acum în colo să se ridice. Autoritatăţile răspunzătoare de educaţia şi formarea acesteia anunţă intenţii lăudabile, dar se arată mai degrabă ocupate şi pe deasupra timorate de mize imediate, aducătoare de linişte „în sistem”.

A făcut vâlvă intenţia Ministerului Educaţiei Naţionale de a formula o parte din subiectele pentru examenele naţionale de la sfârşitul acestui an şcolar într-un fel (tip grilă) diferit de cum le formulase în ultimii ani. A şi publicat nişte modele în acest sens şi abia după ce le-a publicat s-a gândit şi s-a precipitat să le supună cât de cât unei consultări, pentru că apăruseră nemulţumiri în spaţiul public. În pripă şi sub presiunea mimării democratismului, a rezultat o consultare publică prin reprezentanţi, condensată temporal. „Am solicitat consultări cu sindicatele din învățământul preuniversitar, cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, cu Consiliul Național al Elevilor, cu cadrele didactice, pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce privește modul în care copiii noștri vor trece cu bine, în acest an școlar, evaluarea națională, respectiv examenul de bacalaureat. Am ajuns la concluzia că în timpul jocului nu se schimbă regulile. De aceea, în acest an școlar nu se aplică nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte”, a declarat la sfârşit Rovana Plumb, ministrul interimar al educației naţionale.

În acest fel, toată lumea a răsuflat uşurată, iar tema examenelor naţionale a fost abandonată. De fapt, de-aici în colo discuţia despre examene ar trebui să fie deschisă temeinic, dincolo de interesul ca s-o scoatem la capăt şi acum, asta însemnând a „trece cu bine, în acest an şcolar”. Examenele naţionale, care încheie cicluri de formare şi educaţie, cu posibilitate de a deschide alte cicluri de şcoală, ca şi drumuri în viaţă, necesită analiză mai ales cu ochii spre ceea ce ar fi să urmeze după fiecare din ele. Sunt de ascultat pentru aceasta profesionişti ai educaţiei exeperimentaţi în examene prin cu totul altceva decât prin cota pe piaţa meditaţiilor, precum şi beneficiari ai evaluărilor prin examene: profesori de pe treapta superioară celei la sfârşitul căreia se susţine fiecare examen şi agenţi economici care preiau absolvenţi examinaţi. Cât priveşte subiectele de dat la examene, formularea lor, renunţarea la unele, amânarea altora nu este normal să se stabilească prin dezbatere publică şi cu atât mai puţin prin „consultări”, pentru că la mijloc trebuie să fie ştiinţă şi meserie în domeniu.    

În jurul valorificarea resursei umane pe care şcoala o atestă prin examene şi o dă societăţii, economiei, s-a desfăşurat conferinţa „EduPro Summit #1 – Educate for future”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) și Ambasada Republicii Federale Germania la București, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale – o analiză profesionistă, aplicată, asupra aşteptărilor mediului economic şi asupra ofertei şcolii sub aspectul formării profesionale practice, prin învăţământ dual. Ministrul interimar al educaţiei naţionale, Rovana Plumb, totodată,  ministrul fondurilor europene, a expus argumentele trecerii dincolo de asigurarea unei mulţumiri de moment: finanţări de ultimă oră din Programul Operațional Capital Uman pentru învățământul profesional, inclusiv dual, prin programul Bursa profesională (83 milioane euro), 200 de lei lunar pentru 80.132 de elevi, plată condiţionată de frecvenţa la şcoală, nu de veniturile părinților, precum şi pentru creșterea calității învăţământului profesional şi tehnic (63,72 milioane euro) prin stimularea financiară a partenerilor economici ca să se implice în calificarea profesională şi prin stagii de formare pentru profesori din învățământul profesional şi pentru personalul implicat în instruirea elevilor. Dincolo de sume, de reţinut încurajator este informaţia că „vor fi puse la punct mecanisme de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic”. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here