Promovaţi fără notă de trecere

Sursa foto: BotosaniNews

Deşi tradiţia şi legea educaţiei româneşti impun nota 5 (cinci) drept limită minimă a promovării, elevi şi profesori avansează an de an cu acte-n regulă fără să îndeplinească măcar această cerinţă. Ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, anunţă pentru profesorii în cauză probabilitatea de a se „găsi o formulă în aşa fel, încât cei care nu promovează concursul de titularizare să nu mai poată fi cuprinşi în învăţământ nici măcar ca suplinitori”, iar pentru elevii care nu promovează evaluarea naţională, lecţii remediale şi programe şcolare descongestionate.

Sistemul educaţional este singurul domeniu socio-economic de la noi în care e posibilă reuşita prin concurs fără promovarea concursului. Este vorba despre admiterea la liceu (pentru elevi) şi de ocuparea posturilor didactice (pentru profesori). Ambele sunt competiţii în toată regula, formalizate riguros prin metodologiile aferente şi strict urmărite informal, chiar până la suspiciune. Cu toate acestea, fiecare sesiune anuală cuprinde în mod specific posibilitatea accesului de la gimnaziu la liceu cu medie sub 5 (cinci) şi obţinerea unui loc de muncă în învăţământ de asemenea fără îndeplinirea condiţiei minime de angajare pe acel loc.   

La admiterea în liceu din 2018 s-a intrat şi cu 2,16, cu 2,08…, 2,03, undeva a fost bun şi 1,89. Chiar şi în Bucureşti sunt 17 licee unde admiterea s-a putut face şi cu medii de doi şi ceva. Cum admiterea se face prin repartizare computerizată după dorinţa candidatului şi după media din gimnaziu şi de la evaluarea naţională, se zice că vina pentru aşa admitere (ca şi meritul, acolo unde se intră cu medii mari) nu aparţine liceului, care e doar un primitor. Spunând asta, rămân ignorate prestigiul şi valoarea care atrag, aşa cum rămâne şi se perpetuează „faima” proastă. Rezultatele la evaluarea naţională sunt relevante pentru starea educaţiei româneşti, pentru că se referă la un examen privind partea obligatorie a educaţiei instituţionalizate, cea generală, fără care nu se poate nimic mai departe – în şcoală şi în viaţă. Ba nici partea obligatorie a şcolii n-o măsoară pe de-a-ntregul evaluarea naţională, din moment ce ea se susţine după opt clase, când învăţământul obligatoriu nici nu e terminat, pentru că ultima clasă obligatorie este a X-a. După această a X-a clasă intenţia ministerială este de introducere a unui examen. Măsura ar fi bine-venită, în condiţiile în care tot de la nivel ministerial a venit informaţia fermă că trecerea din gimnaziu în clasa a IX-a nu se va face altfel decât prin repartizare computerizată. Selecţia după zece clase este preferabilă de departe soluţiei mai vechi, reluate acum, de prelungire a gimnaziului la nouă clase. Prin această prelungire nu s-ar obţine decât mutarea eşecului şi mai ales a abandonului cu un an mai târziu, ba ar fi afectaţi şi elevii din partea superioară a ierarhiei mediilor, care ar trebui să stea încă un an la un nivel sub potenţialul şi aspiraţiile lor. Cât priveşte soluţia ministerială de reducere a insuccesului de la sfârşitul gimnaziului prin simplificarea programei, aceasta este discutabilă din perspectiva percepţiei pe care o poate genera o astfel de intervenţie: şcoala să se coboare ca să fie cât mai accesibilă, dacă nu cumva facilă sau şcoala să aibă un nivel care să genereze aspiraţie şi să necesite efort?! Pe deasupra, de ani buni reducerea programei este obsesivă şi nu vizează decât uşurarea materiei sub spectrul examenelor, la rândul lor caracterizate prin subiecte tot mai simple, restrânse la detalii şi fragmente de materie.

Aşa cum e posibil a ajunge elev de liceu cu medie sub limita promovării, şi profesor poate fi cineva care nu ştie carte nici măcar de nota 5 (cinci). În sesiunea 2018 a concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar, 16,39% din candidaţi (3511) nu au luat notă de trecere, coborând sub 5 (cinci), unii chiar bine spre nota 1 (unu). Pentru unii dintre ei, aceasta nu a constituit o problemă în a ajunge totuşi la catedră. Ministrul educaţiei naţionale spune că metodologia de concurs nu va mai permite accesul la catedră cui nu ia măcar nota 5. Totodată, anunţă întărirea pregătirii profesionale, dovada fiind bine cunoscutul proiect „CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”, lansat de două ori (6 noiembrie 2017 şi 28 martie 2018) şi aflat acum abia în faza selectării formatorilor care să-i formeze pe profesori. Proiectul este de formare continuă, deci adresat unor profesori activi. În ce măsură le va fi accesibil unora al căror nivel de pregătire nu va mai permite nici măcar aşezarea la catedră?! În ce anume şi încotro să fie formarea lor continuă, când ei nu deţin nici nivelul minim de formare?!  

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here