Primele estimări ale componenței PE în urma rezultatelor parțiale

europarl.europa.eu

Viitoarea componența a Parlamentului European, bazată pe rezultatele oficiale finale și provizorii din 21 de țări, și a estimărilor din 7 state membre, confirmă regresul principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta şi progresele realizate de liberali şi de Verzi.

Primele rezultate la nivel european provin din

  • Rezultate finale din 6 țări: Cehia, Letonia, Cipru, Slovacia, Slovenia, Spania;
  • Rezultate oficiale provizorii din 15 țări: Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia;
  • Estimări naționale din 6 țări: Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Polonia și România;
  • Intenții de vot pre-electorale din Regatul Unit.

Estimările componenței vor continua să fie actualizate, pe măsură ce alte estimări și rezultatele oficiale sunt publicate.

Estimările preliminare ale prezenței sunt în jur 50.5% (inclusiv Regatului Unit) și reprezintă o creștere semnificativă și cea mai ridicată prezență din ultimii douăzeci de ani.

Sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide în PE

Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat  cu 38 de locuri mai puține, comparativ cu 178 de locuri deținute în fostul Parlament European; în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor ar fi câştigat doar 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale.

Grupul liberal ALDE a înregistrat câştiguri semnificative, atingând un număr de 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Grupul Verzilor s-au plasat pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.

Adunarea naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, reunite în Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), ar înregistra o ascensiune , de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri, transmite Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului Jaume Duch, a transmis că prezența estimată se menține la 50,5%, bazată pe estimări din toate cele 28 de state membre.

Forțele proeuropene se țin pe poziții

Forţele pro-UE își păstrează o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să întoarcă pagina după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată.

Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European.

Una dintre concluziile scrutinului european este aceea că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate. Totodată, progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European, transmite Agerpres, citând AFP.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 57 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el aproape o duzină de locuri, până la 54.

Dacă partidul prim-ministrului ungur Viktor Orban, care în pofida suspendării lui pentru provocările sale anti-UE, nu a părăsit PPE, acesta „nu face nicio mişcare, nu văd cum liniile grupurilor politice actuale s-ar putea mişca”, estimează Eric Maurice, din cadrul Fundaţiei Robert Schuman.

În acest nou peisaj politic fragmentat va face din căutarea uui compromis din ce în ce mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles.

Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Şi asta de luni dimineaţă, odată cu începutul tratativelor între grupurile politice din PE.

După formarea noului Parlament European, o înţelegere între cel puţin trei grupuri va fi necesară, mai notează AFP.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here