Daniel Dăianu: „Rectificarea are loc în condiţiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat”

daianu
Daniel Dăianu | sursă foto: cursdeguvernare.ro

Noul preşedinte al Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenţia că actuala rectificare bugetară pe care o pregăteşte acum Guvernul are loc într-un context dificil ]n care bugetul public consolidat este teribila de încordat.

Economistul a arătat că ar fi grozav să se termine cu promisiuni deşarte, care să creeze alte aşteptări ale cetăţenilor ce nu pot fi onorate. 

„Rectificarea are loc în condiţiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, ca niciodată parcă. Încordarea are o natură structurală, ceea ce explică dificultatea de a construi bugete rezonabile, care să mulţumească societatea românească. Afirmând aceasta nu fac aluzie la aşteptările create de promisiuni şi angajamente ce nu au temei în realităţi economice. În România, în pofida unor progrese economice incontestabile, diferenţele faţă de Vest sunt încă mari şi această stare a contribuit la un exod uman în ultimele decenii. Există şi o distribuţie a veniturilor inechitabilă, la care se adaugă slăbiciunea capitalului authoton în raport cu firme străine mari. Guvernarea trebuie însă să concilieze programe ambiţioase de recuperare a decalajelor cu resursele economiei, actuale şi potenţiale; altminteri, se răstoarnă căruţa. Iar a promite prea mult nu face decât să nască frustrări şi nemulţumire generală, mai ales când iluziile dispar şi se vede că „împăratul nu are straie”. Este, totodată, esenţial ca aceia care guvernează să fie corecţi în comunicarea cu oamenii, să nu facă promisiuni care trec în sfera irealului.

Încordarea bugetului este legată de faptul că, de-a lungul ultimilor ani, s-au acumulat tensiuni izvorâte din relaxări fiscale excesive, care au avut drept consecinţă scăderea dramatică a veniturilor fiscale la sub 26% din PIB. Nivelul veniturilor fiscale era oricum scăzut la noi, de aceea relaxări de anvergură au fost mai mult decât imprudente. Concomitent, au avut loc creşteri de cheltuieli „permanente”, de venituri în general – astfel că salariile şi pensiile au ajuns să reprezinte peste 75% din cheltuielile bugetului consolidat. Ambele trasee de acţiune (tăieri de taxe şi impozite şi creşteri de salarii/venituri) au tensionat tot mai mult bugetul public; menţinerea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB (pe cash, sau pe metodologia europeană) s-a realizat prin reducere sistematică de investiţii. Ironia este că şi acum sunt oameni politici care pledează pentru taxe şi impozite mai mici…. Chiar nu vedem ce ni se întâmplă?

Este drept că trebuia făcut ceva pentru atenuarea emigraţiei masive, o pierdere de capital uman ce afectează potenţialul de creştere a economiei. Şi, totodată, de a repara inechităţi. Dar este o omisiune greu de înţeles, de acceptat, de ce nu s-a acţionat pentru creşterea veniturilor fiscale/bugetare pentru a evita exagerări, dezechilibre majore. Bulgarii şi polonezii oferă două pilde de urmat privind ameliorarea colectării veniturilor fiscale. Este inacceptabil faptul că în 2017 s-a renunţat la proiectul de informatizare a ANAF, mai cu seamă că se cheltuise echivalentul a peste 10 milioane de euro în acest scop. Iar, se pare, interese ce nu servesc binele public au blocat un demers necesar.

Rectificarea de acum încearcă să menţină deficitul bugetar la sub 3% din PIB; va fi greu pentru că se mizează pe venituri incerte ca volum – gen colectare mai bună, încasări din „restructurare financiară” (amnistia) etc. În mod normal, un buget nu ia în calcul asemenea resurse dacă se respectă un principiu prudenţial.

Trebuie să avem în vedere şi premisele construcţiei bugetului. Creşterea economică nu cred că va fi cea prognozată. Însă, va ajuta PIB-ul nominal deflatorul care va fi probabil mai înalt.”, a arătat Daniel Dăianu pentru Agerpres.

Preşedintele Consiliului Fiscal a mai arătat că creşterea de taxe şi accize va aduce veniturile pe care se mizează prin rectificare, dar nu va crea probleme prin respectarea deficitului bugetar de 3%.

„Greu, foarte greu, dacă prin construcţie se mizează numai pe veniturile suplimentare cuprinse în această rectificare. De aceea, în opinia Consiliului Fiscal vorbim de probabil 3,4-3,7% deficit bugetar ca pondere în PIB dacă nu vor exista măsuri suplimentare de ajustare. Consiliul menţionează, între altele, că nu este firesc să mizezi ex ante pe venituri incerte, precum colectare mai bună şi ce ar aduce amnistia fiscală, pentru a nu depăşi limita de 3% din PIB. Există totuşi un exit, aşa cum s-a procedat în anii trecuţi, de reducere a unor sume pentru investiţii. Dar nu se mai poate merge pe această cale fără a lovi în creşterea economică viitoare. În anii trecuţi a existat un anume spaţiu de manevră întrucât investiţiile publice erau în România între cele mai mari în regiune – peste 5% din PIB. Nu discut aici risipa ce le însoţea. Judecata a fost că, simultan cu reducerea lor, li se pot substitui fonduri europene astfel încât să fie menţinut un volum critic al investiţiilor publice. Dar s-a ajuns la un „prag de durere”, de care cu greu se poate trece.

Dacă Bruxelles va accepta ca unele proiecte cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) să fie finanţate cu bani europeni, dacă s-ar repeta, deci, precedentul din 2018, ar mai interveni un factor ajutător. Altminteri va fi foarte greu.”, a precizat economistul.

1 COMENTARIU

  1. D’apoi, pagubitule FNI sau asta cu Rizea, ori este consolidat ori încordat ?!
    ……..Si, cati ca tine, vai de capul tau, mai degraba al nostru ca avem asa pacate nationale in varf !
    Nu degeaba suntem in k urul UE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here