Culmea impozitării în România

anaf
sursă foto: libertatea.ro

Pentru venituri de 48-50 de lei, ANAF percepe taxe de 348 de lei.

Gafă de proporţii din partea statului român: ANAF percepe contribuţia pentru asigurările de sănătate de şapte ori mai mare decât venitul încasat de persoanele fizice. Paradoxul impozitării în România este acela că li se percep contribuţii la sănătate unor persoane care lucrează de ani buni în străinătate şi plătesc acolo cu acte în regulă asigurări de sănătate, beneficiind de aceste servicii în statele în care muncesc legal. „Recordul“ de impozitare îl deţine un craiovean care pentru un venit de 24 de lei datorează statului 348 de lei. Cum explică Fiscul aceste anomalii?

În timp ce sute de firme de stat şi firmele private ale unor interlopi au acumulat datorii de milioane sau zeci de milioane de euro către bugetul consolidat al statului, ANAF şi-a concentrat atenţia în ultima perioadă către persoane fizice care au obţinut în 2015 venituri modice de 40-50 de lei din ceea ce Fiscul numeşte „Venituri din investiţii“, adică venituri din dobânzi bancare, din mici premii, câştiguri la jocuri de noroc, din titluri de valoare etc. Aşa s-a ajuns la situaţia paradoxală ca persoane care au primit în urmă cu patru ani sume modice de bani din diverse surse să fie obligate de ANAF la plata unor sume de şapte ori mai mari decât venitul încasat la vremea respectivă.

Mai multe persoane fizice ne-au sesizat la redacţie despre ceea ce ele consideră a fi o anomalie, o eroare clară din partea Fiscului. Înainte de Sărbătorile Pascale, oamenii s-au trezit la domiciliu cu „Decizii anuale de impunere pentru stabilirea contribuţiei de asigurare pe anul 2015“. Mai multe persoane ne-au sesizat la redacţie, iar deciziile de impunere primite de aceştia par a fi trase la indigo. Toate persoanele respective figurează la ANAF cu datorii reprezentând „Venituri din investiţii“ obţinute în anul 2015, pentru care datorează contribuţia la asigurările de sănătate în sumă de 58 de lei pe lună pentru perioada iulie-decembrie 2015. Deci pentru toată perioada respectivă, persoanele fizice datorează 348 de lei către stat. În toate deciziile de impunere transmise de persoanele care au reclamat situaţia la redacţie, baza de calcul a Fiscului este suma de 1.050 de lei, adică salariul minim pe economie valabil în anul 2015, la care se calculează contribuţia la sănătate de 58 de lei pe lună. Pe lunile iulie-decembrie rezultă 348 de lei, sumă datorată de toţi cei care ne-au sesizat. Iată cum s-a ajuns la aceste aberaţii fiscale.

Aberaţie fiscală: pentru un venit de 50 de lei statul îi ia taxe de 348 de lei

O tânără din Craiova spune că a obţinut în 2015 un venit de 50 de lei pentru că a participat la un sondaj, pentru o companie privată. Pentru acel venit din 2015, statul îi calculează acum contribuţie la asigurările de sănătate de 348 de lei. Tânăra spune că în tot acest interval nu a fost înştiinţată de vreo autoritate, în speţă de către Fisc, despre faptul că ar datora vreo sumă statului.

O altă persoană care a vândut în 2015 o baterie la fier vechi pentru care a încasat 50 de lei s-a trezit în 2019 cu decizie de impunere de la ANAF prin care este obligată la plata sumei de 348 de lei, sub forma contribuţiei la sănătate.

ANAF cere bani de la persoane care nu mai muncesc în ţară de ani buni

O persoană plecată cu acte în regulă la muncă în străinătate din anul 2014 s-a trezit la domiciliul din România cu decizie de impunere pentru plata contribuţiei de sănătate de 348 de lei, aferentă perioadei iulie-decembrie 2015. Persoana respectivă spune că are contract de muncă legal în străinătate din 2014 şi nu i se pare normal ca statul român să îi perceapă contribuţie la sănătate pentru o perioadă în care nu a fost în ţară, deci nu avea cum să beneficieze în ţară de servicii de sănătate, ci beneficia în ţara în care lucrează din 2011. „Lucrez în Anglia din octombrie 2014. ANAF spune că datorez 348 de lei pentru veniturile din 2015. Nu am avut niciun venit în ţară în 2015. Oare cum este posibil?“, întreabă un craiovean, care a transmis decizia de impunere la GdS. Culmea, persoana în cauză figurează cu un venit de 24 de lei obţinut în 2015 din investiţii.

O altă persoană care lucrează de 20 de ani peste hotare a primit în România decizie de impunere de la ANAF, cu aceeaşi sumă datorată sub forma contribuţiei la sănătate de 348 de lei, pentru ultimele şase luni din 2015. Persoana în cauză nu intenţionează să plătească niciun ban statului român din moment ce plăteşte în ţara în care lucrează în mod legal contribuţii la sănătate şi acolo beneficiază de serviciile de sănătate.

O persoană cu handicap sever datoreaza la stat 348 de lei pentru un venit de 48 de lei

O familie în care trăieşte o persoană cu handicap sever (psihic) nu îşi explică de ce ANAF solicită contribuţie de asigurări de sănătate pentru un venit de 48 de lei al unei persoane care îşi pierduse capacitatea de muncă. „Sunt mama unei persoane cu handicap care, din nefericire, a ajuns bătaia de joc a ANAF. Pe 25 aprilie 2019 m-am trezit cu o decizie de impunere de la ANAF pentru contribuţii de sănătate (CASS) pentru anul 2015, în care, pentru un câştig de dobândă de 48 de lei, fiului meu i se cere să plătească 348 de lei drept CASS. Fiul meu a avut mereu asigurare de sănătate, inclusiv în acea perioadă, având certificat de încadrare în grad de handicap. Cum este posibil ca pentru un câştig de 48 de lei să i se ceară să plătească după patru ani 348 de lei? Cum este posibil să i se ceară această sumă în 2019 (am desfiinţat acest depozit bancar din 2016) pentru un câştig din 2015?“, ne-a scris la redacţie o femeie disperată de situaţie. Ea a precizat că a mers şi a făcut contestaţie la ANAF pentru acea decizie de impunere. Din 2017, fiul său este pensionat pe caz de boală.

Femeia a sesizat şi Avocatul Poporului, însă ea spune că i s-a comunicat telefonic faptul că instituţia nu o poate ajuta cu nimic şi a fost îndrumată să contacteze un avocat obişnuit.

Cine nu plăteşte contribuţii la sănătate

Fiscul doljean susţine că sunt scutiți de plata contribuţiei la sănătate doar copiii până la 18 ani; tinerii până la 26 de ani dacă sunt elevi, studenţi sau beneficiază de ajutor social; soţul, soţia sau părinţii fără venituri aflați în întreţinerea unei persoane asigurate; persoanele persecutate politic. Cu alte cuvinte, persoanele cu handicap datorează contribuţia pentru veniturile din investiţii.

Cum justifică Fiscul situaţia

GdS a întrebat Fiscul doljean cum este posibil să li se calculeze contribuţii la sănătate unor români care lucrează în străinătate, unor persoane care au avut venituri de şapte ori mai mici decât contribuţia datorată, unor persoane cu handicap asigurate prin lege, dar mai ales de ce aceşti oameni nu au fost înştiinţaţi din timp dacă datorau ceva statului.

În vechiul Cod de procedură fiscală valabil până în 2015, coroborat cu un ordin de ministru, exista o prevedere care obliga ANAF să îi anunţe pe datornici în interval de trei luni de la data la care apare o datorie către Fisc că au de plată o obligaţie fiscală restantă. Din noua legislaţie fiscală valabilă din 2015 a dispărut acea prevedere. A rămas în legislaţia fiscală doar obligaţia pentru contribuabil de a plăti orice datorie până la 25 ale lunii următoare celei în care s-a constituit datoria către ANAF.

Orice debit către Fisc are o perioadă de prescripţie de cinci ani. Dacă în aceşti cinci ani Fiscul începe demersurile pentru recuperarea debitului, atunci datornicul trebuie să plătească, dacă chiar datorează real acea sumă. Întrebaţi de ce nu i-au informat pe cetăţeni dinvreme de existenţa unor debite la contribuţia la sănătate, reprezentanţii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Dolj se prevalează de faptul că debitele sunt în perioada de prescripţie, conform art. 110 din Legea privind Codul de procedură fiscală.

Cine datorează contribuţia la sănătate pe 2015

În 2015, marea eroare din Codul fiscal a fost aceea că pentru un venit în afara salariului sau pensiei oricât de mic, persoanele datorau contribuţia la sănătate calculată la nivelul salariului minim pe economie.

Reprezentanţii AJFP Dolj au răspuns la întrebările GdS legate de cine datorează acea contribuţie la sănătate din 2015 şi pentru ce venituri datorează acea contribuţie. Contribuţia respectivă „se datorează şi de către persoanele care realizează venituri din investiţii, din premii şi câştiguri din jocuri de noroc, operaţiunea de fiducie, precum şi alte surse“, informează AJFP Dolj. În esenţă, AJFP Dolj comunică faptul că persoanele care nu realizau în 2015 venituri de natura indemnizaţiei de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 de lei, precum şi persoanele care obţineau atunci venituri ca „întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale; membrii întreprinderii familiale; persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice; persoanele care realizează venituri din profesii libere“, persoanele care au realizat venituri din activităţile agricole, din silvicultură şi piscicultură au datorat în acel an contribuţii la asigurările sociale de sănătate (CASS).

„În categoria «Venituri din investiţii», potrivit legislaţiei existente la acea dată, se regăseau: dividende, venituri impozabile din dobânzi, venituri din transferul titlurilor de valoare (acţiuni – n.r.), venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, venituri din lichidarea unei persoane juridice“, au precizat reprezentanţii Fiscului doljean.

După spusele celor de la Fisc, ar datora acea contribuţie la sănătate inclusiv cetăţenii care lucrează în alt stat, dar care au obţinut în ţară, în 2015, venituri din dobânzi, de exemplu, şi care nu şi-au mutat reşedinţa fiscală pe teritoriul statului în care lucrează.

Cine nu plăteşte contribuţii la sănătate

Conform art. 296(20) din Codul fiscal, Fiscul doljean susţine că sunt scutiţi de plata contribuţiei la sănătate doar copiii până la 18 ani; tinerii până la 26 de ani dacă sunt elevi, studenţi sau beneficiază de ajutor social; soţul, soţia sau părinţii fără venituri aflați în întreţinerea unei persoane asigurate; persoanele persecutate politic. Mai sunt scutite persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii 448/2006, persoanele aflate în programele de sănătate, dacă niciunii dintre cei enumeraţi nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia. Mai sunt scutite femeile însărcinate şă lăuzele, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia sau dacă nivelul acestora este sub valoarea salariului minim brut pe ţară.

Persoanele care au obţinut venituri din salarii în 2015 sau din pensii mai mari de 740 de lei nu datorau statului şi contribuţia la sănătate pentru venituri din dobânzi, din dividende sau din alte surse.

Cei care nu datorează contribuţia pot depune contestaţii la Fisc

În cazul în care cetăţenii s-au trezit cu decizii de impunere de la Fisc pentru plata CASS pe anul 2015 şi ştiu că nu datorează acea contribuţie, atunci ei pot contesta la ANAF acea decizie de impunere în termen de 45 de zile de la data la care au primit la domiciliu documentul respectiv emis de Fisc. Dreptul de contestaţie este prevăzut de articolele 269 şi 270 din Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015).

Cum să datorezi un impozit (contribuţie) mai mare decât venitul?

Persoanele fizice care au realizat doar venituri din dobânzi, din dividende sau din alte investiţii financiare în anul 2015 trebuie să achite la stat sumele calculate de ANAF. În schimb, cum rămâne cu persoanele care lucrează în străinătate cu acte în regulă şi datorează acolo contribuţia la sănătate? Poate statul român să le perceapă contribuţie la sănătate, în condiţiile în care România are semnate tratate cu statele europene pentru evitarea „dublei impuneri“? Poate statul român să perceapă de la persoane care au avut venituri modice din investiţii o contribuţie de șapte ori mai mare decât venitul?

Potrivit unor surse avizate, Ministerul Finanţelor ar pregăti un ordin prin care să fie scutiţi de plata contribuţiei de 348 de lei pe 2015 toţi cei care au avut în acea perioadă venituri mai mici sau egale cu suma respectivă. Până apare acel ordin (dacă apare), ANAF zice că oamenii sunt buni de plată.

Ramona Olaru
Contributor | Jurnalist Gazeta de Sud
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here