Orice economie naţională a unei ţări are nevoie de un buget pentru a se putea dezvolta armonios şi corelat între toate domeniile componente.
Ţinând cont de faptul că Parlamentul României îşi reia activitatea la 1 februarie, ministrul mediului a declarat că bugetul pentru anul 2019 ar putea fi adoptat în Parlament în cursul lunii februarie, subliniind importanţa acestuia în derularea proiectelor finanțate din fonduri europene pentru atragerea de bani pentru investiții în România şi creşterea gradului de absorbţie a acestora.
În
ultimii 10 ani, bugetul a fost adoptat la următoarele termene:
*
Legea bugetului de stat 2008 – 31 decembrie 2007
* Legea
bugetului de stat 2009 – 27 februarie 2009
* Legea bugetului de
stat 2010 – 26 ianuarie 2010
* Legea bugetului de stat 2011 – 31
decembrie 2010
*
Legea bugetului de stat 2012 – 22 decembrie 2011
* Legea
bugetului de stat 2013 – 22 februarie 2013
* Legea bugetului de
stat 2014 – 19 decembrie 2013
* Legea bugetului de stat 2015 –
28 ianuarie 2015
* Legea bugetului de stat 2016 – 22 decembrie
2015
* Legea bugetului de stat 2017 – 17 februarie 2017
*
Legea bugetului de stat 2018 – 3 ianuarie 2018
România a început anul 2019 fără un buget de stat adoptat, în care autorităţile au anunţat că deficitul bugetar va fi mai mic de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), cu accent pe investiţiile publice.
În condiţiile în care Comisia Europeană estimează pentru anul 2019 o creştere mai mică de 4 procente, Guvernul României se bazează pe o creştere economică de 5,5%, bugetul urmând să fie construit pe un produs intern brut de peste o mie de miliarde de lei.
O cifră optimistă în condiţiile în care o mare parte din cheltuielile statului vor merge pentru acoperirea măsurilor sociale, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2018, când cheltuielile au fost prea mari, iar veniturile au fost supraevaluate.
Monitorul Oficial 1116 /29.12.2018 – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018
Pentru asigurarea veniturilor necesare la bugetul de stat în data de 29 decembrie 2018 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri cu caracter economic și fiscal, în special pentru companiile profitabile din economie.
Astfel, s-a instituit o taxă pe activele din sistemul bancar, pe încasările organizatorilor de jocuri de noroc online, se modifică taxele de acordare a licențelor radio și contribuțiile bănești datorate de titularii de licențe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică și a gazelor naturale.
Taxa pe lăcomie a fost redenumită în taxa pe activele financiare ale băncilor. Aceasta este de 0,1% pentru un ROBOR între 2% și 2,5%, de 0,2% pentru 2,51%-3%, de 0,3% pentru 3,01%-3,5%, de 0,4% pentru 3,51%-4%.
Pentru bănci taxa reprezintă o cheltuială deductibilă la calcularea impozitului pe profit.
Autorităţile estimeaza că prin aplicarea acestei taxe se va încasa la bugetul de stat un venit anual de 3,6 miliarde de lei.
Opinia Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) atrage atenţia că bugetul de stat pentru anul 2019 ar trebui să se bazeze în primul rând pe o îngheţare a salariilor din sectorul bugetar. Majorările salariale foarte mari înregistrate în anul 2018 în sectorul bugetar cu cca. 25%, în administraţia centrală şi locală au condus la creşterea atractivităţii locurilor de muncă din acest sector, în defavoarea celui privat, care nu şi-a permis asemenea majorări, neavând sustenabilitate economică şi financiară.
De asemenea, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România susţine faptul că oricare buget de stat pentru anul în curs trebuie să aibă la bază şi să ţină cont de prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare, prin excluderea aducerii unor modificări în timp scurt ale acestuia. Oricare firmă sau patron, companie naţională sau multinaţională, şi-au făcut deja un buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2019, şi-au făcut deja calcule în ceea ce priveşte activitatea pe anul în curs, creşterea cifrei de afaceri, extinderea afacerii şi eventual posibilitatea unor investiţii sau creşterea acestora.
Evoluţia economiei româneşti în perioada 2011 – 2018
România a înregistrat cea mai mare rată de creştere economică de 3,5% din regiunea europeană în anul 2013, fiind al treilea an consecutiv de creştere (2,3% în anul 2011 şi 0,6% în anul 2012), fapt ce a condus la consolidarea eforturilor de revenire din criza economică şi financiară care a afectat şi tara noastra în perioada 2009 – 2010.
Evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2011 – 2016 este reflectată de următorul grafic, conform datelor Institutului Naţional de Statistică:
Sursă: * INS şi ** CNP
Creşterea economică înregistrată în anul 2013 s‐a datorat, în principal, producţiei agricole şi realizării unui nivel record al exporturilor de bunuri şi servicii.
Redresarea economică a fost susţinută şi de procesul de consolidare fiscală, de diminuarea considerabilă a ratei inflaţiei, care a permis BNR să scadă rata dobânzii de politică monetară până la 4,0% în luna noiembrie 2013 şi nu în ultimul rând de menţinerea unui curs de schimb mediu anual relativ stabil de circa 4,4 lei/euro.
În anul 2017, Produsul Intern Brut a crescut cu 6,9% în comparaţie cu anul 2016.
Conform datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în primele 9 luni ale anului 2018 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 4,2%.
Datele finale privind anul 2018 vor fi furnizate de abia în perioada martie – aprilie 2019.
România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană
Conform datelor Eurostat, în Uniunea Europeană (UE) deficitul guvernamental pe primele trei trimestre ale anului 2018 s-a situat la 0,6% din PIB, în timp ce în România acesta a urcat la 3,6% din PIB.
În aceeaşi perioadă, 12 state membre UE au înregistrat excedent guvernamental. Printre acestea se află Malta, cu 3,8% din PIB, Portugalia şi Bulgaria, cu 3,6% din PIB, şi Luxemburg, cu 3,1% din PIB.
Ce ne rezervă anul 2019?
Ţinând cont de faptul că este şi an electoral, promisiuni, multe promisiuni pentru un trai mai bun.
Numai că promisiunile, vorbele, nu ne ajută să achităm facturile din viaţa curentă. De aceea cel mai bine este să fim cumpătaţi, să ne gândim de 2 ori atunci când facem cheltuieli sau când luăm un credit. Să urmărim cu atenţie cursul valutar, care în ultimele zile a trecut de 4,7 lei/euro.
Vremurile când aveam şi puteam conta pe un serviciu sau două au apus de mult.
Analiştii susţin că economia mondială poate intra într-o nouă recesiune. Poate ei, că noi suntem obişnuiţi cu greutăţile.
