Brexitul blochează practic creșterea economică a Regatului Unit

sursa foto: cnn.com

Potrivit cifrelor oficiale date publicității la sfârșitul săptămânii trecute, economia britanică s-a contractat în al doilea trimestru al acestui an cu 0,2%, pentru prima oară, într-un trimestru, din 2012 până în prezent. În ritm anual, creşterea economică a Marii Britanii atinge doar 1,2%, sub cifrele anticipate de Banca Angliei pentru 2019.

Vești proaste pentru Boris Johnson la doar câteva zile de la instalarea sa la conducerea guvernului britanic. Brexitul a contribuit masiv la o diminuare a PIB-ului cu 0,2% în cel de-al doilea trimestru al acestui an, pentru prima oară din 2012. Potrivit cifrelor date publicității acum câteva zile de Oficiul național de statistică (ONS), această diminuare este urmarea scăderii creșterii economice cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, ceea ce a luat prin surprindere economiștii de la Banca Angliei. Imediat după anunțarea acestor cifre, lira sterlină a înregistrat scăderi îngrijorătoare. Una din cauzele acestei evoluții semnalate de analiști locali, dar și de corespondenți de presă europeni au fost operațiunile de stocaj-destocaj ale întreprinderilor britanice realizate în perspectiva plecării din Uniunea Europeană prevăzută iniţial la 29 martie. Ținând cont de acest calendar, industriașii britanici și-au modificat practicile obișnuite și și-au constituit stocuri mai mari în primul trimestru. Ei și-au golit apoi antrepozitele, fără a mai produce în trimestrul al doilea.

Întreprinderile britanice și-au vândut stocurile

Producția industrială britanică s-a diminuat în al doilea trimestru cu 2,9%, cea mai proastă performanță înregistrată din 2009 până azi. ONS subliniază că dacă aceste operațiuni de stocaj-destocaj explică în mare parte această cea mai proastă performanță economică din cel de-al doilea trimestru, perspectiva unui Brexit fără acord – deja foarte probabil – și conjunctura internațională marcată de încrâncenarea dintre Washington și Beijing au jucat și ele un rol important. Din aceleași motive, spun alte cifre publicate de ONS, importurile britanice s-au redus considerabil în al doilea trimestru al acestui an, după ce cunoscuseră o creștere importantă în trimestrul anterior, în scopul asigurării de stocuri. Potrivit ONS, singura contribuție pozitivă la creșterea economică a venit din sectorul serviciilor, dar a fost infimă, de doar 0,08% din PIB.

«Fundamentele sunt totuși solide, salariile cresc și șomajul se află la cele mai scăzute cote», a declarat – pentru a preveni panica – Sajid Javid, ministrul de Finanțe în guvernul lui Johnson. Banca Angliei a anunțat însă că, pentru ansamblul anului 2019, nu este așteptată o creștere a PIB decât de 1,3%. Numai că noul calendar lansat de Boris Johnson, care a dat asigurări că Regatul Unit va părăsi UE la 31 octombrie, cu sau fără acord, riscă să perturbe și mai mult statisticile pentru al treilea trimestru al acestui an, incitând industriașii să-și constituie stocuri mai mari ca de obicei, fără producție.

Sub presiune, lira sterlină se îndreaptă spre cele mai scăzute rate de schimb cu dolarul

Diminuarea PIB-ului britanic în cel de-al doilea trimestru al acestui an a antrenat și scăderea cursului monedei britanice. Vineri, au informat agențiile de presă, lira sterlină a atins cea mai scăzută valoare față de dolar cunoscută din anii 1980 până acum. Linia dură adoptată de Boris Johnson față de Uniunea Europeană i-a determinat pe unii analiști economici londonezi să prevadă un fenomen de neconceput: paritatea între lira sterlină și dolar. Dacă la instalarea lui Johnson la șefia guvernului britnic lira sterlină avea rată de schimb de 1,25 dolari, vinerea trecută ea ajunsese la 1,20 dolari. Este des reamintit și faptul că în 2014, înainte ca Brexitul să fi intrat în limbajul curent, lira sterlină se schimba contra 1,70 dolari. O tendință similară, de scădere a cursului lirei sterline, este semnalată și în comparația cu moneda euro.La finele săptămânii trecute, lira sterlină se schimbă contra 1,076 euro, foarte aproape de rata de schimb extrem de scăzută din august 2017, respectiv 1,044 euro pentru o liră. Contextul și evoluția situației politice au influență asupra evoluției lirei sterline. Probabilitatea tot mai accentuată a unui Brexit fără acord explică recentele accese de slăbire a cursului lirei sterline. Retorica conflictuală a lui Boris Johnson provoacă o mare neliniște în lumea finanțelor în general, iar zvonurile referitoare la posibile alegeri legislative anticipate au același efect negativ. Un Brexit fără acord, spune banca americană Morgan Stanley, ar putea să declanșeze «o evoluție inedită» către paritatea dolar-liră sterlină, ceea ce nu s-a mai văzut în cele două secole de coexistență a celor două devize.

Maria Capitaine
Corespondent la Strasbourg
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here