Avalanşă de salarii mărite şi lucrători „la negru“ în construcţii

Sursa foto: MagazinulDeCase

Cei mai mulţi lucrători fără contracte de muncă au fost depistaţi în construcţii. În ciuda majorării salariului din acest domeniu, nu toţi angajatorii au intrat în legalitate. În piaţă părerile sunt împărţite: unii angajatori acceptă noile măsuri fiscale, alţii nu pot face faţă creşterilor salariale, în timp ce ITM descoperă constructori care folosesc tot mai mulţi lucrători „la negru“.

După ce statul a ridicat salariul minim în domeniul construcţiilor, unii angajatori continuă să folosească mai mulți muncitori fără forme legale decât în anii anteriori. Efectele OUG 114/2018 prin care se introduce un salariu minim brut de 3.000 de lei (ceea ce înseamnă un salariu net de 2.350 de lei, ca urmare a faptului că mai există scutiri ale unor contribuţii sociale) în domeniul construcţiilor sunt diferite de la un angajator la altul. Vom vedea în cele ce urmează cum sunt afectaţi unii constructori de noile măsuri fiscale, dar şi cum alţii consideră că ridicarea salariului minim este un avantaj pentru firmele lor.

În tot anul 2018, inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj au descoperit în judeţ 99 de persoane fără forme legale. Însă de la începutul anului 2019 şi până pe 6 februarie, au fost descoperiţi 25 de lucrători „la negru“, cei mai mulţi dintre aceştia fiind în domeniul construcţiilor. Majoritatea celor care lucrau fără forme legale erau muncitori necalificaţi. „Observăm o tendinţă de creştere a fenomenului muncii „la negru“, ceea ce nu ne bucură. S-a modificat şi legislaţia, iar unii nu înţeleg cum ar trebui să aplice noile prevederi în domeniu. Mă refer la Ordonanţa de Urgenţă 114. Sunt trei niveluri ale salariului minim. Cea mai mare treaptă de salarizare este de 3.000 de lei brut, în special, în domeniul construcţiilor. Sunt mai multe persoane care lucrează fără forme legale în construcţii pentru că există o fluctuaţie foarte mare a forţei de muncă în acest domeniu, modificările legislative, fiscalitatea. Toate acestea creează o problemă în acest sector al muncii nedeclarate“, a precizat inspectorul-şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora.

El a mai menţionat că „firmele serioase din domeniul construcţiilor sunt mulţumite de modificările legislative apărute pentru acest domeniu, respectiv de majorare a salariului minim la 3.000 de lei, deoarece există şi reduceri fiscale pe acest segment. Alţii nu sunt bucuroşi. Am constatat extremele în piaţă. Toţi angajatorii serioşi din construcţii s-au bucurat de creşterea salariului minim la 3.000 de lei, pentru că de la dânşii a pornit o astfel de propunere, însă cei neserioşi, care aveau o problemă cu angajaţii şi instituţiile statului, prin neîntocmirea de contracte de muncă sau prin folosirea unor forme de muncă „la gri“, au în continuare probleme şi evită să aplice prevederile ordonanţei, încercând, totodată, să păcălească şi salariaţii. Evident că le oferă alte avantaje angajaţilor, respectiv bani “la negru”, în loc să le evidenţieze în acte adevăratele salarii. (…) Aşadar, v-am dat două exemple, o firmă serioasă cu 250 de angajaţi, unde angajatorul poate face faţă majorărilor salariale, şi o altă firmă, cu vreo 70 de salariaţi, unde angajatorul susţine că nu poate susţine creşterea salarială“, a mai spus Mohora.

Angajatorii care nu găseau forţă de muncă la nivel local speră ca prin mărirea salariilor să nu mai plece angajaţii la muncă în străinătate. De fapt, acesta a fost şi scopul pentru care s-a adoptat ordonanţa: să menţină forţa de muncă în construcţii şi să îi aducă în ţară pe cei care lucrează în străinătate.

Cum evită legea unele firme din construcţii

La un salariu brut de 3.000 de lei, alţi angajaţi, cu excepţia celor din construcţii, ar încasa 1.774 de lei pe lună. Dacă angajatul este în construcţii, atunci la acelaşi salariu brut stabilit de lege, salariul net este de 2.350 de lei, datorită scutirilor pe zece ani la plata unor contribuţii sociale. Totuşi, angajatorul trebuie să aibă banii pentru a plăti unui angajat minimum 2.350 de lei pe lună, aspect care îi încurcă pe unii angajatori. Unele firme din domeniul construcţiilor nu îşi permit să majoreze atât de mult salariul lucrătorilor din construcţii, astfel că acestea caută tot felul de tertipuri pentru a ocoli prevederile ordonanţei. Legislaţia fiscală obligă un salariu minim de 3.000 de lei brut acolo unde firmele au 80% din activitate în domeniul construcţiilor. Unele firme încearcă să evite majorarea salariului lucrătorilor din construcţii, mutându-i pe o altă firmă care nu are 80% din activitate în acest domeniu. Aceste permutări au loc şi la firmele care nu doresc să le majoreze tuturor salariile, astfel că pe unii lucrători îi mută pe firme cu alt cod CAEN decât cel al construcţiilor.

Situaţie inedită: a trebuit majorate salariile întregului personal

Obligativitatea creşterii salariului minim în construcţii la 3.000 de lei brut, adică de 2.350 de lei net, a creat alte probleme angajatorilor din acest domeniu. Angajaţii calificaţi cu o anumită vechime în firmele de construcţii şi care încasau deja salarii nete de 2.300-2.500 de lei net s-au revoltat faţă de faptul că muncitorii necalificaţi încasează la fel ca ei. „Un salahor care cară roaba să aibă salariul cât avem noi cei specializaţi este prea de tot!“, a spus unul dintre lucrătorii calificaţi de la o firmă de construcţii. El a precizat că pentru a evita disensiunile între angajaţi, angajatorul a majorat salariile la toată lumea cu 40%, deci inclusiv celor calificaţi cu state vechi în acea firmă. Firma are circa 40 de salariaţi, iar efortul financiar este unul consistent.

Aceeaşi situaţie a sesizat-o şi inspectorul-şef al ITM Dolj, în urma controalelor la firmele din construcţii: „Firmele mai au această problemă: salariaţii necalificaţi, care erau plătiţi cu salariul minim de circa 1.200 de lei net, acum trebuie plătiţi din start cu 2.350 de lei pe lună, ceea ce îi nemulţumeşte pe ceilalţi angajaţi, care au o anumită pregătire şi experienţă. Astfel că firmele din construcţii au fost nevoite să le majoreze salariile şi celorlalţi angajaţi“, a spus Mohora, pentru GdS.

Firmele cer majorarea tarifelor de lucrări

Problema rămâne de unde iau firmele bani ca să acopere cheltuielile salariale în creştere. În piaţă se discută despre faptul că mai multe firme de construcţii cer majorarea tarifelor cu 15-20% pentru noile contracte pe care le încheie, astfel încât să îşi acopere cheltuielile de personal. În cazul contractelor de lucrări deja existente, este puţin probabil să se poată face majorări de tarife. GdS a contactat un antreprenor din domeniul construcţiilor, care a precizat că va discuta acest aspect cu directorul economic, pentru a vedea cum vor putea asigura resursele financiare pentru a acoperi creşterile salariale impuse de legislaţie.

De asemenea, firmele care au proiecte pe fonduri europene şi au o parte dintre angajaţii din construcţii angrenaţi în acele proiecte europene sunt nevoite să le majoreze salariile, chiar dacă aceste cheltuieli suplimentare nu erau prevăzute în bugetul iniţial al proiectului şi nu sunt cheltuieli eligibile. Acei angajatori trebuie să găsească resurse financiare pentru a acoperi acele sume în plus care nu au fost prinse în proiectele cu finanţare europeană.

O neclaritate a OUG 114 este aceea că majorarea salariului minim la 3.000 de lei brut este prevăzută pe coduri CAEN, respectiv de la 41 la 43, secţiunea F „Construcţii“ şi pe alte coduri din proiectare, arhitectură etc. Unele firme consideră că legislaţia este neclară și că nu se înțelege dacă trebuie majorate salariile tuturor angajaţilor dintr-o firmă care are unul din codurile CAEN respective şi are peste 80% din cifra de afaceri din activitatea de construcţii sau doar cele ale lucrătorilor efectivi care prestează activitate legată de construcţii. În opinia antreprenorilor din construcţii, ordonanţa trebuia să prevadă clar căror categorii de salariaţi din construcţii li se aplică majorarea salarială şi scutirile de contribuţii, respectiv să se fi făcut diferenţierea pe meserii, aşa cum sunt ele evidenţiate în Codul Ocupaţional din România (COR).

Ramona Olaru
Contributor | Jurnalist Gazeta de Sud
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here