Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (3) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Reforma militara - argumentul forte al candidaturii Romaniei

Specializat


Reforma militara - argumentul forte al candidaturii Romaniei

Data adaugarii: 2002-11-20

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:



Armata romana, ca principal stalp de sustinere a societatii romanesti, nu putea sa se sustraga procesului de reforma care a cuprins Romania dupa schimbarea radicala de regim politic din decembrie 1989. Reforma era necesara nu numai pentru ca situatia geostrategica se schimbase dupa caderea Cortinei de Fier, dar si pentru ca armata sa se transforme dintr-o “ostire de cazarmi” intr-un instrument de aparare credibil. Fara exceptie, toti ministrii postdecembristi ai apararii au sustinut ca “nu facem reforma pentru a intra in NATO, ci pentru a ne moderniza si a fi racordati la sursa de progres”. Reforma trebuia facuta pentru ca rolul institutiei militare se modificase dupa 1990, in sensul implicarii in prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor si controlul proceselor de stabilitate. Cu alte cuvinte, in pas cu noile vremuri armata intregului popor, aparatoare a granitelor nationale, devenea o armata formata in majoritate din profesionisti, o armata de securitate cu misiuni si de aparare comuna in afara teritoriului national. Pentru a-si asuma un astfel de rol, era nevoie de o armata eficienta, de mai mici dimensiuni, flexibila, mobila si in acelasi timp capabila sa actioneze dupa metode si principii moderne.
Pana in 1989, armata romana, care reunea 320.000 de oameni, se caracteriza "printr-o anumita inchistare arhaica, rigiditate functionala si structuri anacronice", potrivit informatiilor oficiale difuzate pe pagina de Internet a Ministerului Apararii Nationale. Din 1990, fortele armate au cunoscut un proces dinamic de restructurare si modernizare, care, in final, urma sa apropie armata romana de armatele occidentale.
Reforma militara a facut parte din toate programele de guvernare de dupa 1990, insa ritmurile ei au fost conditionate de bugetele alocate apararii de la an la an mai mici. Chiar si in aceste conditii, armata s-a numarat printre primele si putinele institutii ale statului care au trecut printr-o reforma radicala. Paradoxal pentru o institutie caracterizata prin conservatorism si cutume, armata n-a mimat reforma, reusind sa se racordeze rapid la noile schimbari. De altfel, reforma armatei a constituit de-a lungul timpului argumentul forte al candidaturii Romaniei la NATO, lucru recunoscut de mai toate personalitatile din conducerea Aliantei care ne-au vizitat tara.

1990 - 1992 - depolitizare si reorganizare

Faza pregatitoare a reformei

(1990-1993). Imediat dupa evenimentele din 1989, "armata a parcurs un proces de dezideologizare si depolitizare". Practic, au fost desfiintate structurile politice din armata si organismul militar a fost scos de sub controlul fostei Securitati. De asemenea, au fost desfiintate structurile militare din economia nationala, iar majoritatea ofiterilor care au lucrat in economie s-au reintors in armata clasica, fenomen denumit de analistii militari „socul '90“. Garzile patriotice s-au dizolvat, iar trupele de graniceri au trecut in subordinea Ministerului de Interne. Au fost desfiintate acele structuri specifice impuse de apartenenta la fostul Tratat de la Varsovia si au avut loc clarificarile de conceptie doctrinara, de structura, pregatire si instructie. Au fost inlocuite structurile de tip regiment si divizie pe de o parte si s-a realizat experimentarea unor structuri organizatorice de tip batalion si brigada.
Armata a cunoscut si ea convulsiile societatii romanesti, consecutive schimbarii de regim politic, prin aparitia in martie 1990 a Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), la care au aderat 75 de ofiteri din 43 de unitati militare. In 15 iunie 1990, prin decizia Consiliului Militar Superior al MApN, CADA a fost desfiintat, considerandu-se ca "s-a amestecat, in necunostinta de cauza, in problemele interne ale altor institutii ale statului". Conducerea MApN a hotarat, ulterior, trecerea in rezerva, in bloc, a unui numar important de militari, membri ai CADA.
Ministerul Apararii a fost reorganizat printr-o lege speciala si s-a infiintat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. De asemenea, invatamantul militar a cunoscut schimbari importante. Scolile militare de ofiteri s-au transformat in institute militare de invatamant superior si s-au reinfiintat Institutul Medico-Militar si Facultatea Militara de Sport. Academia Militara Generala a devenit Academia de Inalte Studii Militare, iar sectiunea tehnica s-a transformat in Academia Tehnica Militara. Institutul de marina “Mircea cel Batran” a devenit Academie Navala, iar din 1992, a inceput sa functioneze Colegiul National de Aparare.
Au aparut si primele semne timide ale deschiderii armatei spre societate: un secretar de stat civil in persoana lui Ioan Mircea Pascu (din 1993) si cateva functii ocupate de nemilitari.

Martie 1994 - primul ministru civil la conducerea MApN dupa 1989

Prima etapa a reformei (1993-1995). Aceasta etapa a adus, intr-adevar, mutatii importante: ministerul a cunoscut o noua restructurare (s-au infiintat directiile centrale) si au aparut statele majore ale categoriilor de forte armate (Statul Major al Trupelor de Uscat, Statul Major al Aviatiei si Apararii Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare). Organismul militar romanesc se transforma dintr-o armata de tip clasic, organizata pe armate, divizii si regimente, intr-una cu o structura moderna, bazata pe armate, corpuri de armata, brigazi, batalioane (divizioane).
Noua structura a permis introducerea controlului civil in armata in martie 1994, cand, la conducerea MApN, a fost numit Gheorghe Tinca, primul ministru civil din istoria postdecembrista a Romaniei.
Dar chiar din primul an al mandatului sau, Gheorghe Tinca s-a confruntat cu una din cele mai dificile situatii din istoria postdecembrista a armatei: seria neagra a accidentelor aviatice cu avioane de vanatoare MiG. Numai in '94 s-au produs 6 accidente aviatice, care in opinia specialistilor MApN au avut drept cauza lipsa de antrenament a pilotilor, determinata de nivelul extrem de scazut al resurselor bugetare.
Aplicarea Tratatului CFE. In aceasta etapa a reformei, armata a avut de indeplinit si masurile de reducere a tehnicii blindate, a armamentului greu si a efectivelor pana la limitele stabilite prin Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa (CFE), proces incheiat in 1995.

1994 - 1995 - apar batalioanele de mentinere a pacii

In aceasta perioada au inceput sa se aplice si la noi, la intocmirea planurilor proprii de aparare si bugetare, metodele si procedeele din tarile democratice occidentale. De asemenea, masurile de reorganizare a invatamantului militar din faza tranzitorie au fost urmate de reforma din temelii a sistemului de pregatire militara. S-au desfiintat zecile de institute militare si s-au infiintat academii pentru toate acele categorii de forte ale armatei (spre exemplu cele noua institute de invatamant pentru trupele de uscat s-au unit in Academia Trupelor de Uscat “Nicolae Balcescu” de la Sibiu). Astfel, se incerca ridicarea invatamantului militar romanesc la nivelul celui din tarile NATO. S-au adaugat eforturile pentru perfectionarea pregatirii personalului armatei prin cursuri de specialitate in institutii militare si civile din strainatate.
Dupa semnarea aderarii la programul Parteneriatului pentru Pace s-au adoptat acele legi care sa permita participarea militarilor romani la misiuni in strainatate. Concomitent cu crearea cadrului legislativ, s-au infiintat primele batalioane de mentinere a pacii care sa participe in afara granitei la misiuni sub egida ONU, ceea ce s-a si intamplat cu batalionul din Bucuresti in august 1995.

Spre sfarsitul lui 1995, in armata s-a reintrodus si asistenta religioasa, la unitati aparand primii preoti militari de dupa 1989.
In prima etapa a reformei s-au initiat si primele programe de modernizare in domeniile aviatiei, apararii antiaeriene, artileriei si blindatelor.

1995 a dat startul interoperabilitatii cu armatele vestice

Etapa a doua a reformei (1995 - 1997). In acesti ani, structurile realizate in prima etapa au fost supuse procesului de operationalizare, adica au fost incadrate cu militari profesionisti, au primit bani pentru aducerea tehnicii pe linia de plutire si au fost dotate cu echipamente moderne. De asemenea, a continuat reorganizarea invatamantului militar, iar acele unitati desemnate sa participe la actiuni de mentinere a pacii si-au incheiat reorganizarea.
Dar ceea ce a caracterizat a doua perioada a reformei armatei a fost declansarea procesului de realizare a interoperabilitatii cu armatele statelor membre NATO, pe baza obiectivelor stabilite in cadrul primului ciclu PARP (Procesul de Planificare si Analiza a PpP). Interoperabilitatea privea si priveste realizarea unor structuri similare celor din armatele vestice (interoperabilitatea structurala), functionarea acestor structuri (interoperabilitatea operationala) si dotarea lor cu tehnica moderna, compatibila cu echipamentele Aliantei (interoperabilitatea tehnica). Armata a inceput, treptat, cu crearea structurilor pe model vestic si a continuat cu masuri care sa faca aceste structuri gata de actiune.
In aceasta perioada, a inceput modernizarea avionului de atac MiG 21 si in inzestrarea Fortelor Aeriene Romane au intrat primele avioane de transport la mana a doua C 130 Hercules

1998 - anul restructurarii radicale

A treia etapa a reformei (1997 - 2000). Schimbarea democratica de regim politic de la sfarsitul lui 1996 a condus la nivelul MApN la unele transformari ale sistemului de conducere si comanda. Ministerul a fost reorganizat (a cata oara?) printr-o hotarare de guvern. Prin noua structura, puterea ministrului apararii nationale a crescut: directiile de interes general, precum Contrainformatiile militare, de exemplu, au trecut in subordinea sa directa, iar autoritatea ministrului s-a extins asupra oricarei structuri din celelalte departamente, state majore sau comandamente. Statul Major General a fost organizat in sistem modular, similar statelor majore generale din armatele tarilor membre NATO. Structura pe module (un fel de directii) de la J1 la J8 a permis realizarea la acest nivel a interoperabilitatii cu NATO. In toamna lui 1997, in urma adoptarii unei noi Legi de organizare a MApN, seful Statului Major General „a pierdut“ functia de secretar de stat, realizandu-se astfel o distantare (cel putin teoretica) a conducerii militare a armatei de influenta politica. Un an mai tarziu, interoperabilitatea structurala a continuat prin intrarea in vigoare a noilor organigrame ale statelor majore ale categoriilor de forte ale armatei.
In prima parte a anului 1997 s-a constituit Forta de Reactie Rapida (FRR) - structura care ingloba la vremea aceea mari unitati si unitati mecanizate, de tancuri, parasutisti, transmisiuni si logistica. FRR era proiectata sa intervina oportun si eficient in caz de criza, conflict sau in alte situatii speciale. In esenta, avea misiunea de a opera pe teritoriul national, iar la nevoie si in afara acestuia, in cadrul fortelor multinationale de mentinere a pacii. FRR se constituise la Dej pe osatura unitatilor din compunerea Brigazii 81 Mecanizate.
Intre 1997 si 1999, armata a parcurs al doilea ciclu PARP si a indeplinit un numar dublu de obiective de interoperabilitate. In 1999, dupa summit-ul NATO de la Washington, Romania a elaborat, aprobat si inaintat la NATO primul Membership Action Plan (MAP I), un document ce prevedea masurile care trebuie luate, astfel incat unitatile declarate ca fiind gata de actiune pentru operatiuni PpP conduse de NATO si pentru apararea colectiva chiar sa devina operationale la sfarsitul lui 2000.
In aceasta perioada, a inceput de fapt reforma radicala a organismului militar. Inexistenta vreunui pericol militar direct la adresa tarii noastre si alocarea de resurse insuficiente armatei, fara intrezarirea posibilitatii de marire a lor in viitor, nu mai justificau mentinerea cantitativa a fortelor armate. De aceea, s-a elaborat prima Conceptie de restructurare si modernizare a Fortelor Armatei Romaniei denumita “Armata 2000”, Fortele Armate au fost impartite in Forte destinate securitatii nationale si Forte pentru apararea tarii, iar CSAT a decis restructurarea unor mari unitati, unitati si formatiuni din compunerea armatei, masura ce a presupus desfiintarea unor structuri.
Pentru protectia personalului disponibilizat din unitatile desfiintate, guvernul a emis Ordonanta nr. 7 din 1998 prin care militarii primeau plati compensatorii in conditiile in care nu acceptau sa se transfere la alte unitati si voiau sa plece din sistem.
1998 ramane un an de referinta si pentru reforma din domeniul resurselor umane. Pentru a respecta criteriile si standardele de performanta in promovarea personalului, a fost asumat un nou Concept privind managementul resurselor umane in Armata Romaniei. S-a adoptat, ca-n Vest, modelul piramidal al structurii functiilor si personalului militar profesionalizat (astfel incat sa se ajunga in 2003 la proportia ideala de un ofiter la trei subofiteri), s-a inceput reabilitarea statutului subofiterului si transformarea acestuia in "coloana vertebrala" a armatei, iar pentru cadrele disponibilizate, ramase fara posturi, s-au prevazut masuri de reconversie profesionala. Din acel moment militarii au stiut ca s-a terminat cu cariera militara pe viata si ca promovarea se va face exclusiv pe baze concurentiale.
La mijlocului anului 1999, CSAT a decis ca restructurarea si modernizarea armatei sa se realizeze, pana in 2003, in limita a 112.000 de militari si 28.000 de civili, ceea ce presupunea continuarea in forta a programului de reducere a efectivelor.

2002 si prima brigada, gata de actiune suta la suta

A patra etapa a reformei (2000-2007). In 2000, prin sarcinile asumate de Romania in cadrul primului Program National Anual de Integrare in NATO (PNAPI), s-a trecut la o noua etapa in eforturile de aderare la Alianta Nord-Atlantica. Au urmat apoi al doilea si al treilea ciclu MAP. S-a pus in aplicare Conceptia privind restructurarea si modernizarea Fortelor Armatei Romaniei - FARO 2005 - 2010 prin care se decisese realizarea Structurii de Forte, cum spun specialistii militari, in doua faze distincte. Faza intai (2000 - 2003) are in vedere restructurarea si operationalizarea fortelor la un nivel minim care sa asigure totusi o capacitate defensiva credibila, dar neaparat interoperabilitatea la nivelul planificat si asumat de Romania la Bruxelles prin programul PARP. Faza a doua (2004-2007) se refera la modernizarea inzestrarii si continuarea realizarii capacitatii operationale a fortelor.
Tot in 2000, dupa ce la Dej se investisera fonduri semnificative in operationalizarea Brigazii 81 Mecanizate (se modernizasera cazarmile existente, se construisera cladiri noi etc.), conducerea armatei a hotarat redislocarea acesteia la Bistrita, unde exista deja, de mai multi ani, un batalion de mentinere a pacii. Brigada a incheiat procesul de operationalizare la mijlocul lui 2001, ceea ce inseamna ca, in cateva zile, in orice moment, este gata de actiune.
Resursele putine au incetinit ritmul disponibilizarilor in 2000, pentru ca in 2001 situatia sa se redreseze.
In continuare, reforma armatei va insemna operationalizarea structurilor (a inceput operationalizarea celei de-a doua brigazi) si de-abia din 2003 inzestrarea cu tehnica performanta.
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Un simplu ,,Felicitari,,e banal spus pentiru Rodic ...
    ”Tainele mării nu se cunosc de pe mal” - un îndemn la cunoaştere aprofundată

    daca te cheama geoana si le ai de la ”almanahe ...
    Ce profit poate aduce investiţia în ceasuri bărbăteşti în 2017 – 2018

    Daca nu ne putetem apara de milioanele de tuciurii ...
    Ministrul Apararii, Mihai Fifor a declarat în SUA că România va aloca în următorii 10 ani 2% din PIB pentru Apărare

    Cum sa nu pleci din tara cand de 27 de ani FSN, pa ...
    Peste 200 de români părăsesc țara în fiecare zi

    dar pentru romanii din Ucraina , ai vreun mesaj? ...
    Mesajul lui Klaus Iohannis, transmis cu prilejul Anului Nou Evreiesc

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: