Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (27) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




w

« Alte articole din categoria Specializat

NATO-PRAGA 2002

Specializat - DANIEL MUNTEANU
(citeste alte articole de acelasi autor »)



NATO-PRAGA 2002

Data adaugarii: 2002-11-20

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Un nou inceput

Reuniunea la nivel inalt a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord ce se desfasoara la Praga este, pe drept cuvant, considerata de majoritatea analistilor una de insemnatate istorica. Din doua motive: ea va marca cea mai mare extindere din istoria Aliantei, dar si momentul lansarii unei reforme strategice a NATO. Dupa atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, cea mai importanta alianta militara din lume isi pune din nou problema rolului pe care il are de jucat pe plan mondial si a modului in care trebuie si este capabila sa actioneze, asa cum s-a intamplat in urma cu peste un deceniu, o data cu destramarea Uniunii Sovietice.
NATO va lua acum, la Praga, decizia celei mai mari extinderi de la crearea sa, in urma cu 53 de ani. Se asteapta ca, cei 19 membri sa invite sapte din noua candidati sa li se alature. Semnalele transmise pe cai diplomatice si prin mijloacele de informare au fost cat se poate de clare. Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Romania si Bulgaria nu au de ce sa aiba emotii prea mari. Albania si Macedonia stiu si ele ca nu au nici o sansa. Cu toate acestea, din spectacolul extinderii nu putea lipsi suspansul, pastrat pana in ultima clipa, din moment ce nu exista nici o declaratie oficiala care sa confirme ca lucrurile sunt batute in cuie. Astfel ca Sofia, lovita de scandalul armamentului vandut ilegal Irakului cu doar o saptamana inaintea summit-ului, se teme ca la Praga sa nu-i fie trantita usa in nas. Deciziile importante se iau insa in timp indelungat, si este putin probabil ca Occidentul, daca si-a facut deja planuri cu toti cei sapte candidati nominalizati drept eligibili, sa renunte brusc la acestea.
In calculele actualei extinderi, Romania si Bulgaria au intrat ultimele, favorizate de evolutiile recente pe plan international, declansate de atentatele impotriva Americii. Pana acum un an, lista candidatilor cu sanse era restransa la cinci: tarile baltice, Slovenia si Slovacia.
Conturarea surprinzatoare a axei Washington - Moscova dupa atentatele din 11 septembrie 2001, urmata de crearea noului Consiliu NATO - Rusia, ce s-a dorit un nou inceput al relatiilor Aliantei cu fostul inamic de pana la inceputul deceniului trecut, a schimbat datele problemei, in partile esentiale. Rusia a ramas ostila extinderii in principiu, dar afirma ca nu mai vede nici un pericol in aceasta. Presedintele Vladimir Putin declara nu demult ca vede in ea mai degraba un nonsens.
Vremurile sunt insa schimbatoare, iar Moscovei nu are cum sa-i convina apropierea NATO de granitele sale daca nu primeste in schimb garantii de perspectiva.
La numai trei ani de la prima extindere spre est - dupa ce Polonia, Ungaria si Cehia au devenit membre in 1999 -, NATO isi sporeste considerabil volumul pentru a cuprinde spatiul de la "Baltica la Marea Neagra", cum anunta presedintele Bush largirea ce va fi consfintita in capitala Cehiei. Desi ii recunosc importanta strategica, expertii militari ai Aliantei au insa indoieli in privinta calitatii actualei extinderi. Un argument in acest sens poate fi considerat cazul Ungariei, despre care s-a vorbit in ultimul timp ca de oaia neagra a NATO. Revista "Foreign Affairs" scria recent ca, daca ar fi existat posibilitatea, Ungaria ar fi trebuit exclusa din Alianta.
Dar la summit-ul care incepe maine, pe masa de lucru se va afla si dosarul transformarii NATO din punct de vedere al modului de operare, pe care strategii Aliantei il considera chiar mai important decat pe cel al largirii. La Praga va fi deschis "santierul" adaptarii NATO la noile amenintari reprezentate de terorism si de armele de distrugere in masa. Aliatii simt ca nu mai pot sta cu mainile incrucisate mizand pe superioritatea tehnologica a armamentului lor. Initiativa americana de schimbare a strategiei militare si trecerea de la defensiva la ofensiva este apreciata in cercurile Aliantei.
De la crearea sa pana la destramarea URSS, NATO a avut ca unic scop declarat prevenirea unei invazii sovietice in Europa. Ramasa fara un obiectiv concret dupa prabusirea imperiului sovietic, Alianta a fost nevoita sa se orienteze spre un rol de prevenire a crizelor regionale. Prilejul i-a fost oferit relativ repede in Balcani. Acestui scop de prevenire a crizelor regionale si-a adaptat rapid mijloacele militare, care au devenit capabile de o mai mare mobilitate. Teatrele de operatiuni sunt reprezentate de Bosnia, Kosovo si Macedonia.
Dupa 11 septembrie 2001, o amenintare si mai mare decat crizele regionale din Europa o constituie terorismul si armele de distrugere in masa, care ar putea fi folosite de state suspectate ca incurajeaza acest flagel sau de organizatii ca Al-Qaida a lui Usama ben Laden. NATO ia acum in calcul posibilitatile de a combate amenintarea la scara mondiala, iar la Praga se va discuta despre mijloacele ce pot fi folosite in acest scop. Alianta va incerca din nou o readaptare, astfel incat sa poata actiona oriunde in lume, chiar foarte departe de Europa. In prima faza se are in vedere crearea unei forte rapide de 21.000 de militari din toate tarile membre, fiecare aliat avand posibilitatea sa contribuie cu ce are mai bun. Cei mai dezvoltati vor veni cu tehnologie de ultima ora si vor asigura probabil transportul rapid al mijloacelor de lupta in orice ungher al lumii unde va fi necesar, in timp ce altii, mai putin dotati, vor asigura personal strict specializat, in functie de nevoi si natura operatiunii.
Praga este momentul unei mari provocari pentru NATO. "Santierul" extinderii se va suprapune cu ambitiile pentru o transformare extrem de importanta strategic. Si, ce este mai important pentru noi, Romania se pregateste sa fie parte activa la toate aceste transformari.


Capitala Cehiei - cel mai bine pazit oras din lume

Supravegheat de circa 15.000 de politisti si militari, sprijiniti de un sistem AWACS si de avioane americane de vanatoare, Praga va fi cel mai bine pazit oras din lume in timpul summit-ului NATO. Autoritatile vor astfel sa impiedice atat manifestatiile violente, cat si eventuale atentate. Un perimetru larg in jurul Palatului Congreselor, unde se va desfasura summit-ul, va fi interzis "muritorilor de rand". Pentru a indeparta populatia de centrul orasului, autoritatile le-au cerut sa-si ia un week-end prelungit. Majoritatea scolilor din oras vor fi inchise pe durata reuniunii.
Politia a cheltuit 20 de milioane de euro pentru a-si dota fortele speciale cu costume de protectie si cu vehicule noi. Armata furnizeaza vehicule blindate, elicoptere, echipe de artificieri si chiar unitati de protectie impotriva armelor chimice. De asemenea, pune la dispozitie medici, soferi si garzi de corp pentru protectia sefilor de state si guverne si ministrilor prezenti la summit.
Nevoit sa admita ca armata aerului nu poate asigura in mod eficient protectia spatiului aerian, guvernul ceh a cerut ajutorul americanilor, care vor mobiliza 15 avioane de lupta F-15 si F-16, doua aparate de alimentare in timpul zborului, un avion-radar AWACS si 250 de militari. Pentru a permite aceasta desfasurare, parlamentul a trebuit sa voteze de urgenta o lege, valabila doar pe durata summit-ului, care fixeaza responsabilitatile de comandament in caz de intruziune in spatiul aerian ceh. Acordurile NATO nu prevad protejarea spatiului aerian al tarilor membre pe timp de pace.


Considerat un templu al regimului comunist
Palatul congreselor, supranumit "Titanicul", gazda reuniunii


Pentru prima data, un summit al Aliantei Nord-Atlantice se desfasoara pe teritoriul fostului pact de la Varsovia, ce reunea aliatii Uniunii Sovietice in perioada razboiului rece. Praga a gazduit in 1991 ultima reuniune oficiala a Pactului de la Varsovia (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania, Cehoslovacia, URSS), cand aceasta alianta, inamic declarat al NATO, a fost ingropata pentru totdeauna. Ironia istoriei face ca liderii NATO sa se reuneasca la Palatul Congreselor din Praga, fostul templu al regimului comunist, botezat "Titanic" de locuitorii capitalei cehe, din cauza formei sale de vapor naufragiat. Construit la sfarsitul anilor '70 si numit initial Palatul Culturii, cladirea a fost inaugurata cu cea mai mare pompa la inceputul lui aprilie 1981, in ajunul celui de-al 16-lea congres al Partidului Comunist cehoslovac. Aici a fost primit numarul unu al URSS din acea vreme, Leonid Brejnev, de catre liderul comunist Gustav Husak, cel care a promovat normalizarea relatiilor cu Moscova dupa Primavara de la Praga, din 1968. Dupa revolutia de catifea din 1989, Palatul a gazduit concerte, licitatii si expozitii. In septembrie 2000, aici s-a desfasurat reuniunea anuala a FMI si Bancii Mondiale.


Extinderile de pana acum

Dupa crearea sa in 1949, NATO s-a extins de patru ori, pe baza articolului 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede "o politica a usilor deschise" pentru toate tarile europene. Principalul scop al acestei aliante militare a fost sa descurajeze atacurile Uniunii Sovietice comuniste asupra statelor necomuniste din Europa. In 1945, dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, intre statele comuniste, conduse de Uniunea Sovietica, si statele occidentale, conduse de SUA, a izbucnit o rivalitate foarte puternica, cunoscuta sub numele de "razboiul rece".
In 1955, Uniunea Sovietica si statele comuniste din Europa Occidentala au format impreuna propria alianta militara, opusa NATO, denumita Pactul de la Varsovia.
Celor 12 state fondatoare li s-au adaugat de-a lungul timpului inca patru tari: Grecia si Turcia, in 1952; Germania, in 1955, Alianta stabilindu-se la 15 membre, in 1982, o data cu aderarea Spaniei.
In 1997, in cadrul unui summit al Aliantei care a avut loc la Madrid, NATO a lansat noi invitatii de aderare pentru Cehia, Ungaria, Polonia, care au fost admise oficial in organizatie in 1999. Cu acea ocazie, liderii tarilor membre ale Aliantei au amintit ca vor mentine o politica de deschidere pentru aderarea unor noi membri si au afirmat ca organizatia va continua sa primeasca noi tari capabile sa sustina dezvoltarea principiilor Tratatului Atlanticului de Nord.
Liderii tarilor NATO au lansat in 1999 si un Plan de actiune pentru aderare (MAP), special conceput pentru a ajuta tarile care aspira sa adere la Alianta sa se pregateasca, oferindu-le sfaturi, asistenta si sprijin practic in toate aspectele aderarii.
Participarea la MAP nu ofera insa garantia unei viitoare aderari. Deciziile privind invitarea tarilor candidate sunt luate in cadrul NATO, prin consens si de la caz la caz.


Operatiunile din Balcani - primele misiuni ale Aliantei

Dupa prabusirea Uniunii Sovietice, NATO si-a redefinit rolul, pentru a-si adapta structura si mijloacele militare la alte tipuri de amenintari. Razboaiele din Balcani au dat Aliantei prilejul de a deveni activa militar, prin misiunile desfasurate in regiune. Incepand din 1995, fortele conduse de NATO au contribuit la mentinerea pacii in Bosnia-Hertegovina, Kosovo si Macedonia.
Bosnia-Hertegovina. IFOR si SFOR, misiunile pentru mentinerea pacii in Bosnia, si-au inceput activitatea in 1995. Ele au supravegheat implementarea aspectelor civile ale Acordurilor de pace de la Dayton si au contribuit la progresele realizate de autoritatile bosniace in mai multe domenii - reforma apararii, restructurarea si reducerea fortelor armate, colectarea armelor, arestarea si punerea in detentie a persoanelor acuzate de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie. De asemenea, SFOR a contribuit la revenirea in tara a unui mare numar de refugiati care si-au parasit casele din cauza razboiului. Forta de Stabilizare ofera ajutor umanitar pentru victimele inundatiilor si alunecarilor de teren, contribuie la controlul spatiului aerian si la misiunile de deminare. Una din atributiile sale este si supravegherea procesului electoral.
Circa 17.000 de persoane fac parte din forta de mentinere a pacii in Bosnia Hertegovina.
Kosovo. Forta de pace din Kosovo, KFOR, a intrat in provincia sarba la 12 iunie 1999, dupa incheierea razboiului din Kosovo. Obiectivele acestei misiuni NATO sunt sa ajute la stabilizarea si mentinerea securitatii provinciei autonome, inclusiv in ceea ce priveste siguranta si ordinea publica. KFOR verifica aplicarea acordurilor de pace si acorda asistenta politistilor ONU desfasurati aici.
Dupa desfasurarea KFOR, peste un milion de persoane refugiate in strainatate s-au intors la casele lor. Forta de pace a contribuit la reconstructia provinciei si la misiunile de deminare, la protectia minoritatilor etnice si a patrimoniului, la securitatea frontierelor si stoparea contrabandei transfrontaliere.
50.000 de persoane, provenind din 30 de tari - membrii Aliantei si tarile partenere - fac parte din KFOR. Aproape 40.000 de soldati sunt desfasurati in Kosovo, iar ceilalti sunt stationati in tarile vecine.
Macedonia. Operatiunea "Essential Harvest" a fost lansata in august 2001, dupa ce presedintele macedonean Boris Trajkovski a cerut ajutorul NATO pentru demilitarizarea Armatei nationale de Eliberare si dezarmarea grupurilor etnice albaneze care operau in Macedonia. In urma acestei operatiuni au fost adunate aproape 3.900 de arme si 397.000 elemente diverse - munitie, mine si materiale explozive.
In septembrie 2001 a fost lansata operatiunea Amber Fox, care raspundea unei noi cereri a presedintelui Trajkovski. Acesta dorea o forta a NATO care sa asigure protectia observatorilor internationali din ONU si OSCE, insarcinati cu supervizarea aplicarii planului de pace. Circa 700 de militari participa la aceasta misiune.

Parteneriatele

Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic

Cu ocazia summit-ului de la Praga, NATO va cauta sa aprofundeze si sa consolideze parteneriatele sale cu tarile nemembre ale Aliantei. In cadrul Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (CPEA), care constituie cadrul general al cooperarii NATO cu partenerii sai din Europa centrala si orientala, din Caucaz si Asia centrala, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre si partenere vor examina noi propuneri privind sporirea potentialului CPEA si a programului de Parteneriat pentru Pace al Aliantei.
In decembrie 1991, a luat fiinta Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, ca un forum de consultare si cooperare intre tarile NATO si partenerii sai. In 1997, acesta a fost inlocuit de actualul Consiliu de Parteneriat Euro-Atlantic, a carui esenta politica o constituie consultarile regulate pentru a construi transparenta si increderea prin activitati practice de cooperare, cuprinse
intr-un Plan de Actiune si intr-un Program de lucru al Parteneriatului pentru Pace, precum si in Programe de Parteneriat individuale. In prezent, CPEA are 46 de membri -19 tari membre si 27 partenere.

Dialogul Mediteranean

Dialogul Mediteranean cu NATO a fost lansat in decembrie 1994, la reuniunea ministeriala de la Bruxelles. In prezent, aceasta forma de parteneriat include sapte state mediteraneene - Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Mauritania, Maroc si Tunisia. Acest dialog reflecta opinia membrilor Aliantei, potrivit careia securitatea in Europa este strans legata de securitatea in regiunea mediteraneana.
La reuniunea de la Reykjavik, din mai 2002, ministrii de externe ai NATO au decis extinderea dimensiunilor politice si practice ale Dialogului Mediteranean in perspectiva summit-ului de la Praga. In acest sens, vor exista consultari cu partenerii mediteraneeni privind chestiunile de securitate de interes comun, in special cele legate de terorismul international.

Consiliul NATO - Rusia

Anuntat la summit-ul NATO de la Reykjavik, Consiliul NATO - Rusia a fost infiintat prin "Declaratia de la Roma" la reuniunea din 28 mai 2002, si a deschis un nou capitol in relatia dintre NATO si Rusia, fostii inamici in razboiul rece. Prin Declaratia semnata atunci la baza militara Pratica di Mare, de presedintele rus Vladimir Putin si cei 19 aliati, partile conveneau sa ia decizii si sa actioneze in comun in cadrul unui nou Consiliu NATO - Rusia. Gasind un punct comun si extrem de sensibil - lupta impotriva terorismului - Moscova si-a domolit dupa aceea tonul din declaratiile anti-NATO si anti-extinderea Aliantei, aratandu-se in cele din urma dispusa pentru cooperare cu Washingtonul si cu Alianta in scopul eradicarii periculosului flagel.

Parteneriatul NATO - Uniunea Europeana

Evenimentele din 11 septembrie, din Statele Unite, au facut sa reapara si necesitatea intaririi cooperarii intre NATO si Uniunea Europeana privind chestiunile de interes comun legate de securitate, aparare si gestionarea crizelor.

Parteneriatul NATO - Ucraina

In 1999, NATO si Ucraina au semnat o Carta de Parteneriat Specific, ce serveste drept cadru cuprinzator de consultari si de cooperare in domenii ca prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor, sustinerea pacii, operatiuni umanitare, planuri civile de urgenta, pregatiri in caz de catastrofe, precum si reforma apararii. La Praga, Comisia NATO - Ucraina se va reuni la nivel de ministri de externe pentru a examina posibilitatile de intarire a parteneriatului specific.

Scurt istoric

Organizatia Tratatului Nord-Atlantic - NATO, constituita ca o alianta defensiva regionala, a fost creata la 4 aprilie 1949 pe baza Tratatului Nord-Atlantic. Primii sai semnatari au fost Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia si SUA. Grecia si Turcia au fost admise in 1952, Germania de vest in 1955 si Spania in 1982. In 1990, Germania unita a luat locul Germaniei de vest. In 1999 au fost primite Ungaria, Polonia si Republica Ceha. La ora actuala, NATO cuprinde 19 membri. Crearea NATO a fost determinata de temerea statelor occidentale fata de eventualitatea unui al treilea razboi mondial, declansat de URSS.
Prima etapa a realizarii acestei aliante a fost semnarea in 1947 a Tratatului de la Dunqerque intre Franta si Marea Britanie vizand o aparare comuna impotriva agresiunii. Respingerea de catre statele est-europene a planului Marshall si crearea Cominform-ului in 1947 au determinat elaborarea Tratatului de la Bruxelles, semnat in 1948 de majoritatea statelor occidentale, obiectivul principal fiind apararea colectiva a statelor membre.
Tratatul este compus dintr-un preambul si 14 articole, articolul cinci referindu-se la "autoapararea colectiva" a statelor membre. Daca pana in 1950, NATO s-a bazat pe angajamentul SUA de a apara celelalte partenere, dupa izbucnirea razboiului din Coreea s-a decis crearea unui sistem de comanda militara si extinderea organizatiei. Perioada razboiului rece si amenintarile pontentiale ale Tratatului de la Varsovia au determinat cresterea rolului si importantei NATO.
Alianta nu a fost ferita de conflicte interne, manifestarea cea mai cunoscuta in acest context fiind retragerea in anii '60 a Frantei din structurile de comanda ale organizatiei. In urmatoarele decenii NATO a actionat atat ca o organizatie de aparare, cat si ca una care viza destinderea, semnandu-se o serie de tratate de reducere a armamentelor atat conventionale, cat si privind rachetele balistice.
Dupa prabusirea URSS, NATO a cautat sa stabileasca relatii de colaborare cu statele din fosta Uniune Sovietica si Europa de est, creand diferite forumuri. In noiembrie 1991 ia nastere Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, iar in 1993 Parteneriatul pentru Pace, considerat un prim pas pentru integrarea fostelor state est-europene in Alianta.
Un rol controversat asumat de NATO dupa incheierea razboiului rece a fost implicarea sa in cea mai extinsa actiune militara din istoria sa. In 1999, Alianta a decis sa intervina in Iugoslavia cu o campanie aeriana, bombardand mai intai obiective militare, apoi mai tarziu si civile. Prin aceasta masura extrema NATO urmarea sa-l oblige pe presedintele iugoslav de-atunci, Slobodan Milosevici, sa-si modifice politica fata de populatia albaneza majoritara din Kosovo, parte a Iugoslaviei, care dorea autonomia provinciei. Daca la inceput a fost vorba de atacuri sporadice, in aprilie 1999, peste 1.000 de avioane militare ale NATO au participat in acest razboi.
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Bravo Ceausestilor , Daca nu o construiati unde do ...
    Palatul Parlamentului depăşeşte piramida lui Keops

    Oferta speciala lucru la domiciliu: cautam persoan ...
    Cât importante sunt firmele cu capital danez şi chinezesc pe piaţa locală a cărnii de porc

    BRAVO CEAUSESCU, AI FOST MAI TARE CA KEOPS ! ...
    Palatul Parlamentului depăşeşte piramida lui Keops

    De ce nu informati bucurestenii ca aceasta miscare ...
    Primaria Capitalei va prelua initiativa proiectului de regenerare urbana Esplanada

    in clampania electorala, furea a promis solemn ca ...
    Firea vrea să transforme pavilionul Romexpo în sală multifuncțională

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Alege TV

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: