Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (6) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Dosarul summit-ului

Specializat

Data adaugarii: 2002-11-20

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

"Momentul Praga" inseamna pentru Romania intrarea intr-un alt spatiu de desfasurare pentru istoria sa viitoare. Discutia despre relatia noastra cu Alianta Atlanticului de Nord se produce nu intr-un moment oarecare, de linearitate, al istoriei, ci in mijlocul unor evenimente de o intensitate si tensiune cu totul exceptionale. In mod limpede, se reface echilibrul de securitate planetar si Romania are sansa de a fi un actor care intra cu depline drepturi de joc intr-o ecuatie de o complexitate enorma, urmand sa dea o solutie de care s-ar putea sa depinda mersul lucrurilor in acest secol.
Cu cateva zile in urma, la sediul NATO, a avut loc ulimul briefing de presa inaintea summit-ului de la Praga, ocazie cu care ne-a fost oferit un document complet asupra "starii la zi" a Aliantei, precum si o descriere a principalelor probleme si dosare care vor fi in atentia sefilor de state si guverne. Citindu-le, veti realiza ca summit-ul de la Praga si-a ales foarte bine deviza: AGENDA SCHIMBARII...

Cristian Unteanu, Bruxelles
1. "Noile sfidari si amenintari"
"Securitatea Aliantei este supusa in continuare unei mari varietati de riscuri militare si non-militare care sunt multi-directionale si dificil de prevazut"
Conceptul strategic al Aliantei,
aprilie 1999, paragraful 20

In acest context, la Praga se vor aproba cateva documente politice majore care se structureaza pentru prima oara intr-o actiune de complexitate planetara, privind cadrul si mijloacele specifice consacrate luptei impotriva terorismului. "Cu toate ca si pana acum, dupa evenimentele de la 11 septembrie, contributia NATO a fost semnificativa si importanta, in acest moment se fac eforturi pentru a echipa mai bine Alianta, permitandu-i astfel sa-si indeplineasca pe deplin misiunea din ceea ce va fi, in mod inevitabil, un efort pe termen lung. Masurile care vor fi adoptate la summit-ul de la Praga vor favoriza capacitatea si pregatirea NATO de a raspunde la toate sfidarile de securitate care-i stau in fata, inclusiv terorismul si proliferarea armelor de distrugere in masa. In plus, fata de intarirea capacitatilor de aparare impotriva atacurilor cu arme chimice, biologice si nucleare, asemenea masuri sunt destinate sa imbunatateasca sistemul securizat de comunicatii si informatii; sa imbunatateasca interoperabilitatea fortelor aflate in teren si a unor caracteristici cheie ale eficientei capacitatii de lupta.
Documentele reuniunii
Primul dintre aceste documente va fi Conceptul Militar privind apararea impotriva terorismului, subliniind faptul ca Alianta este gata sa actioneze impotriva atacurilor teroriste sau a amenintarii cu asemenea atacuri, dirijate din afara impotriva populatiei, teritoriului, infrastructurilor sau fortelor unei tari membre; acordarea de asistenta autoritatilor nationale in a face fata consecintelor unor atacuri teroriste; sprijinirea UE sau a unor organizatii internationale sau coalitii implicand aliati NATO; desfasurarea de forte unde si cand este nevoie pentru indeplinirea unor astfel de misiuni.
Un alt document va fi Planul de actiune privind imbunatatirea capacitatilor NATO, definind capacitati specifice in domeniul actiunii antiteroriste si incluzand o serie de angajamente nationale foarte precis formulate pentru achizitionarea acestora. Este vorba despre o actiune deosebit de importanta care va fi inclusa, ca atare, in efortul general al NATO de imbunatatire a capacitatilor sale militare si va veni si in sprijinul eforturilor facute de UE in acest domeniu.
In aceeasi logica de actiune se inscrie si documentul privind Imbunatatirea apararii impotriva armelor de distrugere in masa, atentia fiind axata pe apararea impotriva armelor chimice si biologice. Sunt in lucru cinci initiative concrete care includ constructia unui laborator mobil pentru analiza atacurilor nucleare, chimice si biologice, instituirea unei "echipe de reactie" la un atac chimic sau biologic, a unui centru de pregatire in contracararea acestor atacuri, a unui stoc de echipament NATO de aparare impotriva acestor atacuri si a unui sistem medical de supraveghere.
Un document special va privi Managementul consecintelor atacurilor. Un Plan de actiune privind planificarea urgentelor populatiei civile va defini mecanismele si capacitatile necesare pentru a putea asigura managementul situatiei de dupa asemenea eventuale atacuri, inclusiv dupa folosirea unor arme de distrugere in masa.
Se va propune si un Plan de actiune in parteneriat impotriva terorismului care sa defineasca un cadru specific de cooperare intre tarile partenere NATO, precizand foarte clar rolul actiunilor in parteneriat atat in actiunea directa impotriva terorismului, cat si in managementul consecintelor sale.
In sfarsit, un document foarte important va fi cel dedicat Apararii cibernetice, precizand un cadru si actiuni specifice pentru o mai buna protectie si, pe de alta parte, masuri in cazul unei posibile lovituri impotriva infrastructurilor critice nationale si ale NATO, inclusiv a sistemelor informationale si de comunicatii.
2. "Capacitati operationale"
"Adevarata masura a eficientei militare trebuie sa fie capacitatea noastra de a oferi autoritatilor noastre politice un spectru complet de optiuni... si sa fim in stare sa le punem in practica, fie ca este vorba despre apararea frontierelor Aliantei sau de livrarea unui ajutor umanitar in afara zonei NATO".
Gen. Joseph Ralston, Comandant suprem
al fortelor aliate din Europa, 3 oct. 2002

In paralel cu masurile specifice care se desprind din seria documentelor referitoare la lupta impotriva terorismului si a proliferarii armelor de distrugere in masa, in acest moment se continua discutia asupra celor mai bune metode de a organiza fortele NATO "astfel incat sa fie optimizate capacitatile Aliantei de a raspunde noilor sfidari si amenintari". Propunerile vizeaza o forta combinata compusa pe principiul rotirii unor forte de lupta in stadiu operational, a unor centre de comanda si elemente de sprijin ce pot fi rapid combinate pentru misiuni specifice. Aceste propuneri se vor baza pe niste angajamente nationale foarte clare, cuprinzand si un calendar cu tinte specifice. Vor mai exista recomandari privind capacitati moderne de transport si atac, privind asigurarea superioritatii in privinta comunicatiilor la nivelul structurilor de comanda si informatiilor, interoperabilitatea fortelor desfasurate in teren si desfasurarea rapida.
3. Extinderea
"Extinderea NATO va duce si la extinderea securitatii pe acest continent, mai ales pentru natiuni care nu
s-au bucurat de pace sau de securitate in decursul ultimului secol. Ne-am miscat cu precautie in aceasta directie. Acum trebuie sa actionam decisiv".
Presedintele George Bush, 23 mai 2002

Pana in ultimul moment, nici unul dintre inaltii oficiali NATO nu a rostit vreo vorba despre numarul tarilor care vor primi la Praga invitatia de a se alatura Aliantei. Speranta Romaniei de a face parte din acest grup este sustinuta de un intreg sir de elemente mai mult decat pozitive, semnale clare ce stabilesc pentru noi chiar un rol de lider de grup, situatie provocata evident de spirijinul puternic primit in ultima perioada din partea SUA. In aceste conditii, iata datele care ne-au fost comunicate cu ocazia ultimului briefing inainte de summit desfasurat la sediul NATO din Bruxelles.
Tarile care vor primi invitatia nu vor deveni imediat membre ale NATO. Se vor deschide "convorbirile de acceptare", denumite astfel deoarece tarile respective vor trebui sa declare ca accepta pe deplin obligatiile Tratatului de la Washington, dar si seria de "obligatii suplimentare" ce vor fi mentionate ca atare in protocoalele de aderare ce vor trebui sa fie semnate pana in primavara lui 2003. Va mai trece un an, adica pana in primavara sau vara lui 2004, pana cand va fi completat intreg procesul aderarii, deoarece protocoalele vor trebui sa fie ratificate de catre toate statele membre, preconizandu-se si organizarea unui summit special care sa marcheze acest nou moment istoric in viata Aliantei. In ce vor consta "obligatiile suplimentare"? Raspunsurile au fost relativ vagi, dar este limpede ca ele vor avea acelasi sens ca si "clauzele de siguranta" pe care UE vrea sa le introduca in protocoalele de aderare ale celor zece state, urmarind ca "tarile respective sa nu se culce pe-o ureche, spunand gata am terminat! Ci, dimpotriva, sa aplice cu strictete masurile si calendarul asupra carora am cazut de acord!".
Se mai estimeaza ca, in afara lansarii invitatiilor asteptate, la Praga se va da din nou asigurarea ca, "pe viitor, vor fi lansate noi invitatii catre alte tari doritoare si apte sa-si asume responsabilitatile si obligatiile unei tari membre. Asemenea invitatii vor fi transmise atunci cand tarile NATO vor considera ca integrarea tarilor respective va servi intereselor politice si strategice ale Aliantei si vor creste securitatea si stabilitatea la nivelul intregii regiuni euro-atlantice". In acest context, cu titlu de exemplu, numele Croatiei este cel mai des rostit.
4. Angajamentul in Balcani
"Am ales angajamentul impotriva indiferentei".
Lord Robertson, secretar general al NATO,
5 iulie 2001 (vorbind despre angajamentul NATO in Bosnia, Kosovo si Macedonia)

La Praga va fi evocat raportul de activitate ca argument pentru contributia pozitiva avuta de NATO in Balcani. Reamintim ca au fost constituite: IFOR (Implementation Force), forta condusa de NATO desfasurata in Bosnia si Hertegovina la finele anului 1995, in acord cu Rezolutia 1031 a Consiliului de Securitate, cu un mandat de un an pentru a asigura aplicarea prevederilor militare ale Acordurilor de pace de la Dayton (14 decembrie 1995); SFOR a succedat lui IFOR, fiind desfasurata incepand cu decembrie 1996; KFOR - forta desfasurata in acord cu Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate din 10 iunie 1999, solicitand o prezenta internationala civila si militara efectiva de securitate in Kosovo. Rezolutia 1244 decreteaza Kosovo drept o entitate sub o administratie internationala provizorie, cere Secretarului general sa numeasca un Reprezentant Special ca sa supervizeze implementarea prezentei civile internationale si autorizeaza statele membre si organizatiile internationale relevante sa stabileasca o prezenta internationala de securitate.
Consiliul Atlanticului de Nord a solicitat autoritatilor militare ale NATO sa restructureze si sa reduca periodic dimensiunea Fortei de Stabilizare. La inceputul lui 2001, din 31.000 de militari cat numara initial, a fost redusa la 19.000 (proveniti din 17 tari membre NATO si 15 tari nemembre, inclusiv Rusia). La reuniunea lor din primavara acestui an, ministrii apararii din tarile aliate au decis o noua reducere a SFOR care sa ajunga la 12.000 de oameni pana la sfarsitul acestui an. Se va lua nota si de succesul operatiunii similare in cazul KFOR care, de la structura initiala de 50.000 de oameni, a ajuns acum la 39.000, cu o noua reducere decisa pana la nivelul de 32.000 de oameni, cu noi restructurari planificate pentru 2003 si care vor fi aprobate ca principiu la reuniunea de la Praga.
5. Relatia NATO - UE
"Aparitia unei Uniuni Europene care sa-si castige pe deplin locul pe scena internationala este acum un fapt implinit. Este, in acelasi timp, si un factor de mai mare stabilitate. Pe de alta parte, legatura transatlantica ramane esentiala, fiind fundamentul apararii colective aliate. In acest context, o capacitate de aparare europeana este necesara atat europenilor, reprezentand si un castig pentru NATO".
Presedintele Jacques Chirac, 13 iunie 2001

La Praga, chiar daca nu va exista o discutie separata in formatul "summit NATO-UE", va fi analizata in profunzime posibilitatea continuarii si dezvoltarii tratativelor, aranjamentelor si acordurilor in domeniul numit "Berlin plus":
- posibilitatea asigurarii accesului UE la capacitatile de planificare NATO in stare sa contribuie la planificarea militara a unor operatiuni conduse de UE;
- prezumtia de disponibilitate pentru UE a unor capacitati NATO preidentificate ca atare si a unor baze comune pentru folosirea in operatiuni conduse de UE;
- identificarea unui spectru de optiuni europene de comanda pentru aceste operatiuni si dezvoltarea pe mai departe a rolului adjunctului Comandantului suprem al fortelor aliate din Europa pentru a putea sa-si asume pe deplin si efectiv responsabilitatile sale europene;
- adaptarea in continuare a sistemului NATO de planificare a apararii pentru a incorpora in mai mare masura disponibilitatea de forte pentru operatiunile militare conduse de UE.
La Praga va mai fi discutat si un alt aspect extrem de sensibil, deosebit de important in actualul context international: sistemul de consultari intre NATO si UE pe timp de criza. Se va incerca realizarea unor progrese si in ce priveste alte dimensiuni ale relatiei dintre NATO si UE, inclusiv nevoia relativ urgenta de a gasi solutii practice satisfacatoare pentru toti aliatii la problema participarii la operatiunile militare conduse de UE a unora dintre tarile aliate care nu sunt membre UE.
6. Dialog si cooperare
Este evident ca, in aceasta linie a dialogului, cel cu Rusia ocupa un loc central si va fi relevat ca atare la Praga atat in contextul participarii Rusiei la alianta antiterorista, cat si cu privire la rolul sau de partener in Consiliul NATO-Rusia. Sa reamintim ca acest organism (stabilit la summit-ul NATO-Rusia de la Roma, in mai 2002) este "un mecanism pentru consultari, construire de consens, cooperare, decizie comuna si actiune unita intre statele membre NATO si Rusia in privinta unui spectru vast de probleme de securitate, incluzand terorismul, managementul de criza, nonproliferarea, controlul armamentului conventional si nuclear si a unor masuri de incredere reciproca, aparare in domeniul rachetelor balistice, operatiuni maritime de cautare si salvare, cooperare in domeniul militar si al reformei sistemului apararii, managementul crizelor civile si raspunsul la noile sfidari si amenintari". Summit-ul de la Praga va insemna, in prezenta Rusiei, o confirmare a incheierii unei epoci marcate de indoieli profunde manifestate de partenerul rus fata de intentiile reale ale Aliantei in privinta extinderii. Un element spectaculos a venit sa intareasca, la modul practic, aceasta noua dimensiune de colaborare: intre 25-27 septembrie, NATO si Rusia au organizat primul exercitiu de teren din istoria lor, la Noginsk, la 70 de kilometri de Moscova. Exercitiul "Bogorodsk 2002" a simulat un atac terorist asupra unei intreprinderi de produse chimice, implicand un numar foarte mare de victime, prabusirea structurilor constructiei, evacuarea personalului si solicitarea de catre Federatia Rusa a unei asistente internationale. Se estimeaza ca, la Praga, sefii de state si de guverne vor transmite din nou un mesaj de sustinere a acestui parteneriat, esential pentru dimensiunea viitoare a Aliantei extinse.
Probleme apar insa in cealalta relatie majora de parteneriat, cea cu Ucraina, opiniile exprimate de un inalt oficial NATO fiind extrem de dure si de clare: dat fiind ca Ucraina este departe de a indeplini cerintele unei relatii de parteneriat, asa cum este cea definita in termenii de PfP, ar fi de dorit ca presedintele Kucima sa nu vina la Praga, discutia urmand sa aiba loc doar la nivel de ministri de externe. Un indemn "in clar" caruia se pare, in lumina ultimelor informatii, presedintele Kucima nu doreste sa-i dea curs, anuntandu-si dorinta de a veni oricum la Praga, bazandu-se pe declaratii anterioare ale Aliantei, care descriau tara sa drept "un jucator strategic in peisajul de securitate european in formare", "legaturile sale cu NATO, putand juca un rol singular in Europa viitorului", dupa cum spunea Madeline Albright in mai 2000. Desigur, pe atunci nu se stia nimic de chestiunea radarelor vandute Irakului si despre alte transporturi de armament catre zone foarte sensibile... Probleme mari are si presedintele belarus Lukasenko, nici el si nici anturajul sau neprimind vize de intrare in Cehia.
Dar, revenind la aspectele constructive, summit-ul de la Praga va oferi un cadru in care se va discuta si noua formula - cu noi elemente de atractivitate - pentru Dialogul Mediteranean, initiativa introdusa de NATO la 1 decembrie 1994. Sa reamintim ca, in mai 2002, ministrii de externe din NATO au anuntat ca au luat decizia de a creste dimensiunile politice si practice ale acestui dialog multiplu cu tarile mediteraneene, incluzand deci consultari asupra unor probleme de interes comun, inclusiv cele al caror nume este legat de terorism. Initial, programul a oferit celor sapte tari participante (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Mauritania, Maroc si Tunisia) posibilitatea de a participa la activitati ca planificarea in sectorul urgentelor civile, stiinta si informatii, precum si la un program militar. In 2001, NATO a oferit celor sapte tari posibilitatea de a semna un acord asupra protectiei informatiei care sa faciliteze schimbul de informatie secreta necesara pentru participarea la anumite activitati. Este foarte posibil ca, profund motivati de situatia internationala instabila din Orientul Mijlociu, liderii politici sa doreasca sa transmita, la Praga, un mesaj formal si novator asupra dimensiunilor cooperarii mediteraneene, ceea ce ar da perspective cu totul noi redesenarii peisajului de securitate european si international ce are loc in acest moment.

 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    Vrem sa vedem daca liberalii aliati cu alte forte ...
    Analiză Bloomberg: Ultima dată când România a depăşit China, statul a fost nevoit să împrumute 20 de miliarde de euro

    borface, psdeul nu gaseste postaci alfabetizati! p ...
    USR:Noul Cod Administrativ este ultimul cui din sicriul pe care PSD îl pregătește pentru administrația publică a României

    macar mugabe s-a casatorit cu ele, chiar daca grac ...
    "Lovitură în forţă" la Harare, "nu o lovitură de stat"

    psdeul a facut suta ca leul! de 2 ori! acum a inc ...
    Ilie Cheșa (PSD) : PNL Arad aplică o nouă pedeapsă cetățenilor, majorând cu 50 % tarifele pentru transportul în comun

    fara sultana merkel ...
    Angela Merkel recunoaşte existenţa unor "deosebiri profunde" de poziţii între conservatori, liberali şi Verzi

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: