Summitul NATO: În ciuda divergențelor, a presiunilor, a reproșurilor lui Donald Trump, aliații și-au reafirmat unitatea

Maria Capitaine

 

Este adevărat că nu toate țările membre ale Alianței Atlantice respectă cota fixată de 2% din PIB pentru participarea la efortul de apărare. Nou este că președintele american, în reproșurile sale zgomotoase la adresa unora dintre țările membre ale NATO – ținta «preferată» fiind Germania - nu ține seama de toate elementele și detaliile deciziilor anterioare, în special de faptul că la 2% se va ajunge în 2025.

Nou este faptul că Donald Trump a transferat diferendumul comercial dintre SUA și Germania în cadrul NATO, punând la grea încercare unitatea Alianței militare.



Surse apropiate dezbaterilor de la Bruxelles relatează că Donald Trump a repetat până la refuz criticile la adresa partenerilor din NATO, acuzându-le că nu-și respectă obligațiile financiare și lasă Statele Unite să suporte cea mai mare parte a poverii apărării Occidentului. Reproșurile începuseră încă de marți seară, de la plecarea spre Bruxelles. El scria atunci pe Twitter: «Țările UE fac viața imposibilă fermierilor americani, muncitorilor și întreprinderilor noastre, în timp ce Statele Unite le apără și plătesc pentru asta. Acest lucru nu mai poate merge». Sigur, realitatea arată că Trump nu greșește în totalitate. Statele membre ale Alianței Atlantice căzuseră de acord să aloce, fiecare, cel puțin 2% din PIB cheltuielilor de apărare. Iată că la 12 ani, deși criza economică a trecut, acest obiectiv este încă departe de a fi fost atins.

Doar șase țări, între care și România, respectă angajamentul luat

Cum stau lucrurile: Dacă Statele Unite au consacrat în 2017 până la 3,6% din Produsul lor Intern Brut apărării, doar alte cinci state - Grecia, Regatul Unit, România și Polonia - au depășit chiar procentul de 2% la care s-au angajat. Franța a alocat doar 1,79%, Canada - 1,31%, Germania - 1,22%, Italia - 1,13%. În total, Statele Unite au cheltuit anul trecut pentru apărare 616 miliarde de dolari, față de 299 miliarde cât au cheltuit restul de 27 membri ai Alianței Atlantice.

Ținta «preferată» a reproșurilor lui Trump - Germania

Criticile la adresa Germaniei au fost extrem de dure, mergând până la acuzația că ea este «prizoniera Rusiei». Deși este a doua țară din Alianță cu cel mai mare PIB, Germania nu este decât a patra țară în privința nivelului cheltuielilor destinate apărării, cu 47 miliarde de dolari în 2017 (față de 76,8 miliarde dolari cât ar fi trebuit să cheltuiască dacă ar fi respectat procentul de 2% din PIB). Deși Berlinul este cazul cel mai frapant, este departe de a fi singur în această situație. Canada, Italia, Olanda, Spania, Belgia, dar și alte țări europene ar fi trebuit să cheltuiască în 2017 cu 40% mai mult decât au cheltuit. Ceea ce Donald Trump refuză să ia în considerare este că termenul pentru a se ajunge la cota de 2% din PIB este 2025, așa cum s-a stabilit la summitul NATO din 2014. «Nu, spune el, trebuie plătit acum. Trump venise la Bruxelles și cu ideea de a propune alocarea de către aliați - pentru apărare - a 4% din PIB dar… cine l-a ascultat?

Obiectul celei mai violente diatribe a fost acordul Germaniei cu Rusia privind livrarea de gaze naturale prin conducta submarină Nord Stream2. «Germania», a spus Trump miercuri la un dejun cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, «plătește miliarde de dolari Rusiei de unde ia 70% din energia sa, în timp ce Statele Unite cheltuiesc miliarde de dolari pentru a asigura securitatea Germaniei, Franței». Și Donald Trump nu este singurul critic al Nord-Stream2. Proiectul - spun surse apropiate summitului - este criticat de Polonia, țările baltice, România sau Ucraina. 

 

Angela Merkel răspunde

Înaintea unei întâlniri bilaterale, în marja summitului, cu președintele american, Angela Merkel a ținut să pună la punct acuzațiile aduse Germaniei. Germania, a spus ea, «își ia deciziile în mod independent» și a reafirmat că țara sa își va majora cheltuielile pentru apărare până la 2% din PIB, dar va face acest lucru treptat, până în 2025.


Jens Stoltenberg «calmează apele»


Dezbaterile, relatează corespondenți de presă din Bruxelles, au fost miercuri extrem de aprinse pe tema cheltuielilor destinate de țările NATO apărării. Apreciind faptul că Donald Trump insistă asupra unei contribuții mai mari din partea statelor NATO, Jens Stoltenberg a folosit orice prilej pentru a reaminti că «toți aliații» și-au majorat totuși în ultimul an aceste cheltuieli. A remarcat îndeosebi faptul că patru țări - SUA, Grecia, Regatul Unit și Estonia - au alocat deja 2% din PIB, iar alte patru, între care și România, vor face acest lucru până la finele acestui an. În ciuda divergențelor, a subliniat Stoltenberg înaintea dineului de miercuri seară, «aliaţii au reușit să ia unele decizii», adoptând o declarație privind securitatea și solidaritatea transatlantică. Nu este o ruptură în cadrul Alianței.





Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 12 Iulie 2018. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.