Cornel Coca Constantinescu: “Fără asigurări se pierde încrederea”

Mădălin Iulian Mihai

 
România este o ţară cu riscuri catastrofice mari, aflându-se pe locul 87 din 171 în topul ţărilor cu cele mai mari riscuri de dezastre naturale, potrivit celui mai recent studiu al World Risk Report. Acest clasament, întocmit pentru 171 de ţări din toată lumea, prezintă riscul ca cetăţenii unei anumite ţări să devină victime ale unui dezastru, în urma unor calamităţi naturale precum cutremure, furtuni, inundaţii, secetă ori creşteri ale nivelului mării.

De-a lungul istoriei, România s-a confruntat cu calamităţi naturale care au avut de multe ori consecinţe catastrofice. Conform National Geographic, “modul de manifestare, durata, intensitatea şi consecinţele fenomenelor meteo-climatice extreme sunt determinate de interacţiunea dintre dinamica atmosferei şi suprafaţa activ-subiacentă a ţării, cu rol important fiind barajul orografic al Carpaţilor şi barajul termic al Mării Negre”.
“Pentru mulţi oameni, şi chiar întreprinzători, asigurările reprezintă o problemă complexă. Şi totuşi, asigurările sunt o realitate economică socială care însoţeşte şi marchează istoria. Eu cred că trebuie să promovăm faptul că într-o lume nesigură se poate trăi sigur. Fără asigurări se pierde încrederea, încredere care stă la baza relaţiilor interumane. Aceasta se baza cu ani în urmă pe un concept, am încredere în tine până la proba contrarie, astăzi, inclusiv în piaţa despre care discutăm, încrederea se bazează pe alt concept, acesta este nu am încredere în tine până la proba contrarie”, a declarat vicepreşedintele ASF, Cornel Coca Constantinescu.
 
Inundaţiile

În ultimii ani, în România, inundaţiile au provocat mari pierderi materiale. Judeţele Galaţi şi Tulcea pot fi printre zonele cele mai afectate de inundaţii, dar şi Bacău, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Olt şi Dolj pot fi într-o situaţie similară, potrivit IGSU. Siretul, Mureşul, Crişurile, Oltul, Prutul şi Dunărea pot provoca pagube extrem de mari. În judeţele unde există zone (bazine hidrografice) cu grad mare de risc de inundaţii, observăm din păcate un nivel scăzut al gradului de cuprindere în asigurare (poliţe obligatorii PAD), ca de ex. judeţele Galaţi, cu18,1% grad de cuprindere, Brăila, cu 15,9%, Tulcea cu 15,2%, Alba, cu 14,6%, Arad, cu 18,6%. O situaţie puţin mai bună este în Timiş cu 28,6% grad de cuprindere în asigurare printr-o poliţă PAD.
În 2007, din cauza apelor, au fost distruse 1.000 de case în aproape 60 de localităţi din Galaţi, Vrancea, Bacău şi Vaslui, iar 1.400 de oameni au rămas fără locuinţe, în timp ce în 2010 apele au provocat pagube de 700 de milioane de euro, 426 localităţi au fost afectate în judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Galaţi, Brăila, Tulcea, 4.472 locuinţe au fost inundate, dintre care 246 distruse complet. În 2014 au fost afectate de inundaţii peste 3.000 de locuinţe, în 22 de judeţe, printre care Olt, Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Constanţa, Timiş. De asemenea, mai multe localităţi din judeţele Dâmboviţa, Buzău, Vrancea şi Prahova au fost afectate de alunecări de teren cauzate de precipitaţii abundente.
”Potrivit unor evaluări, pagubele înregistrate de ţara noastră ca efect al inundaţiilor din ultimii 12 ani au avut o valoare de 4 miliarde de euro, reprezentând circa 2,7% din PIB”, a declarat, în 2016, Iulian Jugan, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
 
Alunecările de teren

În 1971, dezastrul de la Certej a fost provocat de ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara. Valul de acid de steril a înghiţit într-un sfert de oră şi a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morţi şi 76 de răniţi.
De asemenea, alunecări de teren s-au produs şi în trecutul recent, mai ales ca urmare a unor precipitaţii atmosferice abundente, ca de ex. în 2015 în jud. Prahova (Breaza, Urlaţi, Băltesti, Ceptura, Cornu, Izvoarele, Brebu şi alte comune sau în 2016, în Comăneşti (Bacău), potrivit ISU.
 
Cutremurele

România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802 care a avut o magnitudine de 7,9 pe scara Richter şi, mai recent, în secolul XX, seismele din anii 1940 şi 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 pe scara Richter.
România este una dintre ţările cu cel mai mare risc seismic din Europa, având un risc major între 6 - 7 grade pe scara Richter. Zona seismică Vrancea este cea mai importantă prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor şi caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor, această zonă fiind responsabilă de peste 90% din totalul seismelor produse în ţara noastră, conform INFP.
Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 şi peste apar în Vrancea aproximativ la fiecare zece ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce seisme cu magnitudinea de peste 7,5 la fiecare 80 de ani.
Cutremurul din 1940 este cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecinţele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%, deşi majoritatea clădirilor erau din lemn.
În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase şi la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.
Ultimul mare cutremur, cel din 1977, a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, dintre care 90% au fost în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică. 
Cutremurul din 1986 a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter şi a fost simţit în opt ţări, afectând o mare parte a Europei de Sud-Est. În urma lui au rămas 150 de morţi, 558 de răniţi şi 55.000 de clădiri distruse. De exemplu, în Chişinău numărul deceselor a fost de aproximativ 100 şi patru blocuri s-au prăbuşit.
În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, acestea fiind zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Română.
Cutremurele de adâncime din zona Vrancea (60 - 200 km) pot atinge 7,5 - 8,5 grade pe scara Richter şi produc distrugeri însemnate pe o arie foarte mare. 
Cutremurele crustale însă (de mică adâncime, sub 60 km) sunt seisme cu efecte locale (rareori atingând 5,2 - 5,4 grade pe scara Richter), sunt mult limitate ca arie, deşi în unele cazuri pot fi simţite destul de puternic în zonele lor epicentrale (în special în arealul Focşani-Râmnicu Sărat).
Previziunile specialiştilor sunt sumbre: în cazul în care s-ar produce un cutremur similar celui din ’77, cel mai afectat oraş din ţară ar fi Capitala, multe dintre clădirile situate în centrul oraşului nefiind consolidate. Municipalitatea susţine că nimeni nu s-a ocupat în mod expres de asta şi aşa s-a ajuns în această situatie. 
Primăria Capitalei menţionează că în prezent există 348 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 175 prezintă pericol public. 
Potrivit specialiştilor în seimologie, din cauza poziţionării, Bucureştiul este capitala cea mai vulnerabilă la cutremure din sudul Europei. Vulnerabilitatea Bucureştiului este dată de fondul construit vechi din zona centrală, dar şi de condiţiile locale de teren (straturi argiloase, care favorizează perioade predominante lungi de mişcări ale terenului, la magnitudini mari şi medii).
 
Piaţa de asigurări anul acesta

În prima jumătate a anului 2017, piaţa asigurărilor din România şi-a menţinut creşterea. 
Astfel, în perioada analizată, cei 31 de asigurători locali au raportat un volum de prime subscrise de 5,04 miliarde RON (aproximativ 1,10 miliarde), cu 8,02% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Cifrele publicate de Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor (ASF) arată că piaţa locală prezintă un nivel ridicat de concentraţie. Din total de PBS raportate la S1 2017, 88% a fost acoperită de 10 companii, în timp ce Top 3 jucători generează împreună mai mult decât o treime din piaţă.
Asigurările auto, incluzând asigurările de tip CASCO şi cele de răspundere civilă (RCA), reprezintă 72,4% din totalul primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale şi 55,5% din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurări în primul semestru al anului 2017. 

CASCO

• Volum total PBS 893 milioane lei, reprezentând 22% din totalul PBS AG, în creştere cu 7%.
• Număr contracte - peste 830 de mii, în creştere cu 6,7 %

RCA 

• PBS RCA: peste 2 miliarde lei, în scădere cu 2%
• Nr. de contracte încheiate a crescut cu 18% (s-au emis mai multe poliţe sub-anuale - peste 16% din contracte au fost emise pe o luna); 
• Prima medie a scăzut cu aproximativ 5%, iar dauna medie cu aproximativ 2%.
• Scăderea PBS înregistrată în Q2 2017 (-2,8%) este dublă faţă de Q1 2017 (-1,4%), iar trendul se poate menţine având în vedere că în Q3 a fost introdusă o nouă grilă BM.
Volumul de prime brute subscrise pentru asigurările generale a înregistrat o creştere cu 2%, în primul semestru al anului 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016.
Subscrierile aferente asigurărilor de viaţă au crescut cu 36% în primul semestru al anului 2017, în principal datorită claselor de asigurare "C3 - Asigurări de viaţă şi anuităţi, legate de fonduri de investiţii" (creştere cu 51%) şi "C1 - Asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare" (creştere cu 28%). 
În România, Asigurările de viaţă reprezintă 21% din total PBS, piaţa fiind dominată de asigurările generale, respectiv cele auto. În plus, există o mare discrepanţă între regiuni: Bucureşti şi Ilfov reprezintă 50,8% din total PBS pentru asigurări de viaţă (restul zonelor fiind sub 10 %).
Volumul de prime brute subscrise pentru asigurările voluntare de sănătate a înregistrat o creştere de 69% şi se datorează, în principal, deductibilităţilor fiscale. Numărul de contracte s-a majorat cu 23% pentru aceeaşi perioadă analizată.
Pentru asigurările obligatorii de locuinţe volumul PBS a scăzut cu 2%, iar numărul de contracte în vigoare s-a diminuat cu 3%.
Analizînd cifrele pentru asigurările facultative de locuinţe, numărul de contracte în vigoare s-a diminuat cu 4% iar volumul de PBS a scăzut cu 13%.

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 08 Decembrie 2017. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.