Dupa succesul “revolutiei de catifea”

Georgia, in pragul secesiunii

(Eva Galambos)

In timp ce Washingtonul trimite bani si experti in sprijinul noilor autoritati de la Tbilisi, liderii celor trei regiuni separatiste, Osetia de sud, Abhazia si Adjaria, se reunesc la Moscova

Desi preluarea puterii s-a desfasurat pasnic, Georgia s-ar putea confrunta cu un razboi civil, in conditiile in care cele trei regiuni separatiste ale tarii -Abhazia, Osetia de sud si Adjaria - sunt departe de a recunoaste noua autoritate, apreciaza analistii politici care urmaresc evolutia situatiei din regiune.
Imediat dupa demisia lui Eduard Sevardnadze, seful Adjariei, Aslan Abasidze, care, desi nu-l simpatiza pe fostul presedinte, in ultimele zile ale protestelor s-a delimitat de opozitie, a rupt toate legaturile cu noii lideri de la Tbilisi pana la alegerea noului presedinte, a declarat starea de urgenta in regiune si si-a inchis “frontierele” cu restul tarii. Abasidze se afla in conflict cu acestia, mai ales cu Zurab Jvania, pe care-l considera chiar dusmanul sau personal, comenteaza AFP. Abasideze a calificat schimbarea de regim drept “lovitura de stat” si a declarat ca formatiunea lui politica, Partidul Reinnoirii, care a iesit pe locul doi dupa alegerile legislative din 2 noiembrie, anulate marti de Curtea Suprema georgiana, nu va participa la lucrarile “vechiului” parlament care ramane in functie pana la alegeri.
Perspectiva pierderii acestei regiuni ar afecta profund economia georgiana pentru ca aceasta asigura practic singura iesire a tarii la Marea Neagra si prin ea se desfasoara cea mai mare parte a comertului cu Turcia, principalul partener economic al Georgiei. In plus, aici se gaseste si o baza militara rusa, iar, potrivit presei georgiene, Moscova ar putea folosi Adjaria ca un pion in lupta impotriva influentei americane asupra tarii.
Inca de marti, liderul regiunii autonome a Osetiei de sud, Eduard Kokoiti, si-a manifestat dorinta de a adera la Federatia Rusa. “Avem ratiuni politice si istorice pe baza carora am putea cere aderarea la Rusia”, a declarat liderul oset. Abasidze si Kokoiti , carora urma sa li se alature si Vladislav Ardzinba, liderul Abhaziei, regiune separatista care si-a declarat independenta in anii ‘90, s-au deplasat la Moscova pentru consultari privind situatia din Georgia.
Declarat candidatul unic al fostelor forte de opozitie la functia de presedinte, Mihail Saakasvili, seful Miscarii nationale, cel care a condus lupta pentru debarcarea lui Sevardnadze, a dat clar de inteles ca Georgia isi va pastra integritatea teritoriala si orice incercare de secesiune va primi un raspuns adecvat.
Moscova, afirma analistii, nu va renunta la aceasta regiune strategica. Un indiciu al acestei pozitii poate fi considerata declaratia de ieri a generalului rus Iurii Baluievski, numarul doi din statul major rus, potrivit caruia retragerea fortelor ruse din Georgia va dura “cel putin 10 ani”.
In schimb, Statele Unite au decis sa trimita in Georgia, in cursul saptamanii viitoare, o echipa de experti care sa ajute noile autoritati la pregatirea alegerilor si sa ofere asistenta pentru “solutionarea altor probleme cruciale”, relateaza AFP. Echipa va fi formata din reprezentanti ai diferitelor sectoare ale administratiei americane, a anuntat purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Richard Bouche. Luni, Statele Unite au dat asigurari ca nu au cerut demisia presedintelui Eduard Sevardnadze. Totusi, Washingtonul a salutat decizia liderului georgian. Ministrul rus de externe, Igor Ivanov, a denuntat, la Kiev, “amestecul unor tari” in demisia presedintelui georgian, facand aluzie la Statele Unite. “Este evident ca in cazul Georgiei a existat o presiune externa, un amestec in afacerile interne din partea anumitor tari”, a declarat Ivanov, la finalul unei intalnirii cu omologii sai sau cu adjunctii lor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 27 Noiembrie 2003. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.