Patronatele propun soluţii punctuale pentru creşterea economică

Afrodita Cicovschi / afrodita.cicovschi@curierulnational.ro


CNIPMMR: Insistăm pe eliminarea impozitului pe profitul investit care ar duce la creşterea investiţiilor în economie şi ieşirea din criză
UGIR: Se impune scăderea CAS în primul rând la angajator, cu cel puţin 3, 4 puncte procentuale
ARACO: Este foarte importantă şi abordarea parteneriatelor public-private prin atragerea investitorilor din Orientul Mjlociu şi China


Economia românească, în special sectorul industrial, poate fi readusă pe linia de plutire, ducând implicit la creşterea PIB, dacă se vor lua măsurile corecte. Dar, acest lucru nu poate fi realizat decât în urma unui dialog social, real, pe proiecte, care să aibă loc la masa negocierii dintre Guvern şi reprezentanţii mediului de afaceri. Propunerile acestuia din urmă, de bun simţ, oportune şi obiective, n-au întârziat să apară, atingând fiecare punct sensibil, uitat sau întârziat să fie aplicat în ultimul timp.
Printre acestea se numără luarea unor măsuri fiscale, menite să crească nivelul de trai, investiţiile în capacităţile de producţie şi stimularea inovaţiei, precum şi îmbunătăţirea legislaţiei în vigoare, astfel încât să se faciliteze accesul investitorilor români la proiectele de mare anvergură.
"Propunerile mediului de afaceri trebuie discutate la masa negocierii cu noul guvern, într-un dialog social, real, pe proiecte, într-un mod transparent. Numai aşa se pot lua măsurile necesare stimulării investiţiilor. Insistăm pe eliminarea impozitului pe profitul investit care ar aduce importante avantaje ajutând la creşterea investiţiilor în economie şi ieşirea din criză. Prin adoptarea acestei măsuri vor spori şi veniturile la bugetul de stat", a declarat, pentru Curierul Naţional, prof. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
O a doua importantă propunere a CNIPMMR este menţinerea prevederilor legii care se referă la relaţia dintre marile magazine şi producători la toate produsele fabricate în România. "Un calcul făcut de CNIPMMR arată că implementarea acestor prevederi şi la produsele industriale ar creşte PIB-ul cu 2-3%", a precizat preşedintele CNIPMMR.

Ovidiu Nicolescu: Sunt necesare măsuri speciale de stimulare a inovării

În ceea ce priveşte marile proiecte de infrastructură, preşedintele CNIPMMR a propus ca atât cele realizate cu fonduri interne, cât şi cele cu fonduri europene, să fie dirijate pe loturi, ca să fie accesibile şi firmelor româneşti. "Nu pe ici pe colo, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă, ci la modul general. Totodată, ar trebui implementată urgent legea IMM-urilor prin care să se asigure implementarea concretă în România a celor 10 măsuri prevăzute în "Small Business Act", pentru că, în prezent, România a adoptat doar 1-2 %. Nu în ultimul rând, este foarte important ca programele de la Agenţia Naţională pentru IMM-uri să fie capitalizate, în special programul START-UP. Banii alocaţi aici creează noi firme şi, implicit, noi locuri de muncă. Trebuie adoptate măsuri speciale de stimulare a inovării, conform Strategiei Europa 2020 care să stimuleze întreprinderile să investească (prin deduceri fiscale), să-şi valorifice patentele şi să-şi reinvestească o parte din profit", a încheiat preşedintele CNIPMMR.

Ştefan Varfalvi: Ne dorim stabilitate şi dialog

La rândul său, Ştefan Varfalvi, prim-vicepreşedinte UGIR, a declarat că patronatele pot face o serie de propuneri, dar acestea nu pot fi auzite de autorităţi decât în urma unui dialog social real. "Ne dorim stabilitate şi dialog. Propunerile noastre sunt de bun simţ. Noi încercăm să spunem ce ne doare, dar în ultimul timp nu prea a existat dialog social. Durerile noastre nu prea s-au făcut auzite de fostul Guvern. Noi putem face o serie de propuneri, dar propunerile noastre trebuie să aibă un impact economic calculat. Ceea ce ne dorim noi este un climat de colaborare politic şi economic", a afirmat Varfalvi pentru Curierul Naţional.

Dan Matei Agathon: ACPR a cerut scăderea TVA la produsele agricole de bază

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) a solicitat noului Guvern care va fi investit atenţie sporită pentru mediul de afaceri ca o cale de creştere economică. "Propunerile ACPR cele mai importante pentru noul Guvern sunt scăderea TVA la produsele agricole de bază (grâu, porumb, carne, lapte) de la 24 la 5 la sută, scăderea CAS cu 4 puncte procentuale atât la angajator, cât şi la angajat, cu efect imediat în creşterea veniturilor populaţiei şi în crearea de locuri de muncă, scutirea de impozitul pe salarii al veniturilor de până în 1.000 RON, diminuarea numărului de taxe şi impozite şi eficientizarea absorbţiei de fonduri europene", a comunicat luni ACPR.
Potrivit acesteia, în spiritul legii dialogului social, este necesar ca "imediat după învestirea noului Guvern, acesta să demareze întâlniri cu reprezentanţii ACPR axate pe găsirea de soluţii realiste şi eficiente de relansare economică, pe discutarea programului economic al Guvernului, dar şi cu privire la accesarea fondurilor europene unde România are restanţe serioase care trebuie recuperate".
 "Identificarea unor măsuri de relansare economică constituie un obiectiv important al anului 2012 şi tocmai de aceea ne manifestăm disponibilitatea de a participa cu expertiza noastră la soluţionarea situaţiei economice dificile în care se găseşte România la această oră, având în vedere şi contextul european şi internaţional nefavorabil", a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedintele ACPR.

Laurenţiu Plosceanu: Trebuie găsite soluţii pentru continuarea finanţărilor

Contactat telefonic, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), a subliniat că accentele trebuie puse în principal pe asigurarea plăţii creanţelor către prestatorii de servicii din domeniul construcţiilor, "care în ultimii doi trei ani nu şi le-au mai încasat". "A doua propunere este asigurarea plăţilor pentru proiectele în derulare, astfel încât să poată fi continuate investiţiile. O altă propunere a ARACO este legată de proiectele privind infrastructura, domeniul energetic, proiectele de mediu pentru care trebuie găsite soluţii pentru continuarea finanţărilor şi continuarea îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor structurale disponibile. Nu în ultimul rând ar trebui îmbunătăţit rapid Codul Fiscal şi legislaţia achiziţiilor publice. De asemenea, este foarte importantă abordarea parteneriatelor public-private prin atragerea investitorilor din Orientul Mijlociu şi China", a afirmat Laurenţiu Plosceanu.

Moroianu (UGIR -Prahova):  Revenirea salariilor bugetarilor este o greşeală

Preşedintele UGIR - Prahova, Adrian Moroianu, a precizat că, pentru mediul de afaceri, sunt prioritare măsurile fiscale menite să încurajeze crearea locurilor de muncă. "În al doilea rând ar trebui relansat sectorul construcţiilor, iar acest lucru se poate face prin diminuarea CAS-ului şi încurajarea firmelor private prin scăderea fiscalităţii la angajator. La noi, prioritatea Guvernului trecut, dar şi a celui actual a fost şi este  strângerea voturilor. Considerăm că revenirea salariilor bugetarilor este o greşeală în condiţiile în care, în domeniul privat, salariile au scăzut şi cu 50%. Aşadar, se impune scăderea CAS în primul rând la angajator, cu cel puţin 3, 4 puncte procentuale. Dacă se poate, concomitent, şi diminuarea CAS la angajat este foarte bine, dar, în primul rând, trebuie luată în calcul scăderea CAS la angajator", a mai spus, pentru Curierul Naţional, preşedintele filialei prahovene a Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR).
O altă propunere avansată de UGIR Prahova este găsirea unor formule pentru ca şi firmele româneşti să poată investi în capacităţile de producţie. "Acest lucru se poate face prin acordarea unor împrumuturi, poate de către Eximbank, care să aibă dobânda subvenţionată pentru firmele care creează peste 20 de locuri de muncă", a încheiat Moroianu.

UGIR-1903: Toate patronatele vor veni cu propuneri concrete

La rândul său, Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903, a arătat că dezvoltarea economică este "singura sursă care va permite creşterea nivelului de trai". "În condiţiile restricţiilor impuse de FMI şi a bugetului României, atenţia Guvernului trebuie îndreptată către creşterea economică. Or, locuri de muncă nu poate crea decât sectorul privat, iar pentru asta există două mari categorii de măsuri: prima ar fi încurajarea consumului prin creşterea salariului minim pe economie şi scăderea CAS, iar a doua, realizarea unor investiţii transparente în domenii care să aibă un efect multiplicator şi să se adreseze atât firmelor româneşti, cât şi celor străine. Sunt convins că toate patronatele vor veni cu propuneri concrete, care nu vor creşte cheltuielile statului, pentru că acest lucru nu este posibil în momentul de faţă", a mai spus Cezar Corâci.

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România - ACPR este singura structură de reprezentare unitară a intereselor confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, care "cuprinde cel puţin jumătate plus unu din totalitatea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional", conform Art.64, alin.2 din Legea nr. 62/2011 din 10/05/2011 a Dialogului Social şi este alcătuită din următoarele confederaţii patronale reprezentative:
Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (A.R.A.C.O.),
Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.),
Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerţului (C.P.I.S.C.),
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R.), membru al UEAPME
Consiliul Naţional al Patronilor din România (Co.N.P.R.),
Patronatul Naţional Român (P.N.R.),
Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.),
Confederaţia Patronală Concordia,
Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR).

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 02 Mai 2012. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.