România şi Ucraina vor cere CE fonduri pentru repararea infrastructurii

Banii ar putea fi accesaţi din toamnă prin programul operaţional transfrontalier

Se impune instituirea unui sistem comun de alertă

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat ieri că va cere convocarea Comitetului de urgenţă al euroregiunii Prutul de Sus, care va solicita CE fonduri pentru repararea infrastructurii distruse de inundaţii, informează NewsIn, precizând că oficialul va propune autorităţilor ucrainene un sistem comun de alertă.

Potrivit preşedintelui CJ, întâlnirea cu guvernatorul regiunii Cernăuţi a fost programată pentru ora 15.00 a zilei de ieri la Punctul de Frontieră Siret, fondurile pentru refacerea infrastructurii urmând să fie funcţionale din toamnă, prin programul operaţional transfrontalier.

O altă propunere pe care o va înainta Flutur omologului său este instituirea unui sistem de alertă rapidă între autorităţile locale din România şi Ucraina pentru a avea o comunicare mai eficientă. Şeful CJ Suceava a precizat că, în ciuda criticilor unor oficiali, în judeţul său el nu a avut probleme de comunicare cu autorităţile din ţara vecină.

Statisticile relevă că în Suceava au fost afectate masiv localităţi precum Frădăuţii Noi, Straja, Putna, Călăneşti, Vicovul de Sus, Vicovul de Jos, Horodnicul de Sus, Ţibeni, Dorneşti.

 

Pagubele vor fi evaluate de cinci comitete de coordonare

 

Conform unui anunţ al Guvernului, evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi stabilirea planurilor de reconstrucţie în zonele afectate vor fi realizate de cinci comitete de coordonare, conduse de câte un secretar de stat, comitetele fiind constituite printr-o decizie semnată, ieri, de premierul Tăriceanu.

Cele cinci comitete de coordonare vor fi conduse de Horia Irimia, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării (pentru judeţul Maramureş), de Septimiu Buzaşu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor (pentru judeţul Suceava) şi de Lucia Varga, secretar de stat la Ministerul Mediului (judeţul Iaşi). Darius Meşca, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor, va conduce comitetul pentru judeţul Botoşani, iar Gheorghe Albu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, comitetul pentru judeţul Neamţ.

Comitetele se vor deplasa în judeţe pentru a evalua pagubele privind locuinţele şi gospodăriile, animalele din gospodării individuale, infrastructura locală şi judeţeană de transport, obiectivele sociale, spitale, şcoli, grădiniţe, suprafeţe agricole, reţelele electrice şi de comunicaţii, reţelele utilitare de aprovizionare cu apă şi gaze, informaţiile urmând să fie centralizate de Ministerul Internelor.

 

Măsuri pentru limitarea debitului Prutului

 

Comisia Româno-Moldoveană a dispus, pentru acumularea Stânca-Costeşti, oprirea prizei de rezervă în momentul în care în aval se atinge debitul de 680 metri cubi pe secundă, precum şi evacuarea debitului controlat când se vor atinge 700 metri cubi pe secundă, a anunţat ieri Ministerul Mediului. "Experţii A.N. Apele Române au elaborat scenarii aval de baraj în situaţia evacuării unor debite de 700 metri cubi pe secundă (mc/s), 1.000 mc/s, respectiv 1.200 mc/s din acumulare. Menţionăm că, în conformitate cu Regulamentul comun de exploatare româno-moldovean", debitul evacuat/pregolit nu trebuie să depăşească 700 mc/s în secţiunea Ungheni", se precizează în comunicatul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).

Conform planurilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru judeţele Botoşani şi Iaşi, în aval de Stânca-Costeşti, oprirea prizei de rezervă în momentul  în care în aval se atinge debitul de 680 mc/s va reduce debitul la 620 mc/s, respectând condiţia de debit mai mic de 700 mc/s.

În cazul când debitul atinge 700 mc/s în aval de lacul Stânca-Costeşti, se va continua evacuarea acestui debit controlat, prin creşterea debitelor evacuate sub presiunea nivelurilor mari stocate în acumulare.

 

ANM: Precipitaţiile se vor diminua

 

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, precipitaţiile nu vor mai fi în cantităţi mari, care să producă noi inundaţii, lucru care va fi valabil şi pentru următoarele zile.

 

1.071 km de drum - afectaţi de inundaţii

 

Bilanţul prezentat ieri de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) este sumbru: şase judeţe şi 145 de localităţi sunt afectate de inundaţii, patru oameni au murit şi 10.520 de persoane au fost evacuate. Potrivit secretarului de stat în MIRA, Victor Paul Dobre, 99 de locuinţe au fost distruse, 122 sunt în pericol de prăbuşire şi peste 2.000 de case au fost afectate. Per total, bilanţul arată că, până la ora 9.00 a zilei de ieri, 6.608 de gospodării au fost afectate, 23.315 ha de teren agricol şi 3.034 ha de păşuni şi fâneţe fiind inundate. De asemenea, au fost afectaţi 7,2 km de drum naţional şi 1.067 km de drum judeţean şi comunale, 1.408 de poduri şi podeţe fiind inundate, 8.289 de fântâni nemaiputând fi folosite.

În ceea ce priveşte problemele din zona Adjudeni, Tămăşeni şi Roman, secretarul de stat Paul Victor Dobre a anunţat că acestea nu sunt cauzate de viitura care s-a propagat pe Siret, ci de un dig care s-a spart.

"În momentul de faţă, în judeţul Bacău comunele afectate sunt Săuceşti, Letea Veche, Tamaş, unde au fost şi evacuări. În ceea ce priveşte Prutul, la Orofteana am intrat în zona de inundaţie, ne-am luat măsuri şi suntem în faza 1 de apărare pe Prut în judeţul Iaşi. Aici e o deversare controlată, ulterior va trebui să avem grijă şi pe parcursul Prutului Vaslui şi Galaţi", a mai spus Dobre, citat de NewsIn.

Institutul Naţional de Hidrologie a actualizat avertizarea de cod roşu, pentru intervalul luni, ora 14,00 - marţi, ora 16,00, pentru cursul mijlociu al Siretului (sectorul aval Lespezi- Drăgeşti) şi pentru Prut (sector amonte Stânca Costeşti), aferente judeţelor Botoşani, Neamţ, Iaşi şi Bacău.

Fenomenele vizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor se referă la extinderea viiturilor formate anterior, cu situarea nivelurilor peste cotele de atenţie, inundaţie şi de pericol.