Mobilizare în faţa crizei alimentare

Maria Cora, corespondenţă din Strasbourg

Situaţia a devenit explozivă, dacă privim chiar şi numai imaginile transmise de corespondenţii posturilor franceze de televiziune de la recentele revolte ale foamei din Haiti, Egipt, Cote d'Ivoire sau Senegal. Dominique Strauss-Khan, directorul general al FMI, a dat tonul, încă la începutul săptămânii, lansând un vibrant apel către Guvernele lumii, cu prioritate din ţările dezvoltate, cerându-le să adopte urgent măsuri pentru a stopa creşterea fulminantă a preţurilor la produsele alimentare. "Dacă aceste creşteri de preţuri vor continua în ritmul actual, declară Strauss-Khan, consecinţele vor fi teribile... Aşa cum am constatat în trecut, asemenea situaţii sfârşesc adeseori cu războaie". Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, lansa un apel similar în cadrul reuniunii de duminică a Comitetului pentru dezvoltare al instituţiei respective. La Iohannesburg, în cadrul unei conferinţe interguvernamentale sub egida Băncii Mondiale şi a mai multor agenţii ale ONU, 64 de ţări, între care Franţa, Brazilia, China şi India, au adoptat un raport ce subliniază că "prea multă vreme, costurile sociale şi cele privind protecţia mediului cauzate de o agricultură intensivă au fost ocultate". În condiţiile în care apelurile la mobilizare internaţională pentru a face faţă crizei alimentare cu care se confruntau îndeosebi ţările cele mai sărace, raportul cheamă la o modificare profundă a politicilor agricole mondiale, subliniind că enormele creşteri ale productivităţii din ultimii 50 de ani au ocultat prea multă vreme costurile sociale ale agriculturii intensive. Raportul a fost elaborat cu contribuţia a peste 400 de experţi ştiinţifici în domeniul agriculturii din diferite ţări care cer reorientarea de urgenţă a politicilor agricole acordând o mai mare atenţie micilor agricultori şi agriculturii familiale. Într-o lume în care un agricultor american poate produce 2.000 tone de cereale pe an, faţă de maximum 1 tonă în cazul agricultorului african, subliniază în context raportul mai sus amintit, se impune neîntârziat o reechilibrare a producţiei agricole. Cum? Pe de-o parte, susţine raportul, luptând împotriva unei superintensificări a culturilor, cu toate poluările pe care le antrenează, iar pe de altă parte, relansând ajutoarele destinate dezvoltării agriculturii în ţările sărace.

Franţa cere Europei să rămână un actor major în combaterea foametei

"Europa trebuie să rămână o putere agricolă puternică, pentru a fi capabilă să ajute ţările cele mai afectate de criza alimentară ce ameninţă îndeosebi Africa", a pledat Michel Barnier, ministrul francez al Agriculturii, la reuniunea din Luxemburg a miniştrilor Agriculturii din UE. El a propus omologilor săi europeni "o iniţiativă europeană pentru securitatea alimentară mondială", în centrul căreia să se afle imperativul ca Politica Agricolă Comună (PAC) să vizeze "producţii agricole mai mari şi mai bune", pentru a se putea contracara astfel explozia fulminantă a preţurilor la grâu şi orez.
Barnier a cerut, de asemenea, partenerilor săi europeni să ajute ţările în curs de dezvoltare să-şi reconstruiască agricultura şi să fie fermi la negocierile din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, să nu semneze acordul de la Doha, întemeiat pe analize eronate ce susţineau existenţa unor surplusuri de materii prime, inclusiv de cereale în lume.
Ministrul francez al Agriculturii a dat o replică dură detractorilor PAC, în frunte cu Marea Britanie, care doresc suspendarea subvenţiilor agricole, iar cei 27 de membri ai UE au suprimat sistemul interdicţiilor la prelucrarea şi obţinerea de recolte pe unele dintre suprafeţele agricole europene. Ministrul sloven al Agriculturii, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii, a recunoscut în cadrul reuniunii din Luxemburg că această criză alimentară constituie "o problemă foarte serioasă la nivel mondial", iar omologul său german a cerut ca la întâlnirea lor din luna mai să fie organizată o dezbatere amplă pe această temă, prilej în care să fie precizat rolul Europei în combaterea acestui flagel cu care se confruntă planeta. Franţa, care va prezida Uniunea Europeană în a doua jumătate a acestui an, a anunţat deja, prin vocea preşedintelui Sarkozy, că va face din această iniţiativă, practic din reformarea politicii agricole europene, una dintre priorităţile sale.

Într-o lume în care un agricultor american poate produce 2.000 tone de cereale pe an, faţă de maximum 1 tonă în cazul agricultorului african, se impune neîntârziat o reechilibrare a producţiei agricole, se arată într-un raport realizat de 400 de experţi.

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, ediţia din 18 Aprilie 2008. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.