Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Rezultatele privind scăderea populaţiei confirmă fenomenul migrării forţei de muncă spre alte ţări
Pe termen mediu va exista o lipsă de specialişti în special din cauza lipsei unor politici de păstrare a angajaţilor în ţară
56% dintre angajatorii români îşi fac griji în privinţa impactului pe care migraţia personalului competent îl are asupra pieţelor

Datele obţinute în urma recensământului vin ca o confirmare a tendinţelor pe care piaţa locală a muncii le resimte de ceva vreme. Migraţia se adaugă la îmbătrânirea populaţiei, un fenomen deja cunoscut la nivel mondial, iar acest lucru are efecte negative asupra pieţei muncii din România. La acestea se mai adaugă şi efectele recesiunii, care au împins mulţi specialişti să plece în străinătate, unde găsesc condiţii mai bune şi locuri de muncă mai bine plătite.
"Dificultăţile cu care se confruntă piaţa muncii locale, şi nu numai, au sporit în contextul economic actual, iar scăderea semnificativă a populaţiei unei ţări generează semne de alarmă, atât pentru autorităţi, cât şi pentru angajatorii din mediul privat", a declarat, pentru Curierul Naţional, Mihaela Stoian, Marketing Specialist în cadrul ManpowerGroup România. Potrivit acesteia, este necesară o atitudine bazată pe inovaţie şi flexibilitate, prin care companiile să susţină procesul de dezvoltare a personalului talentat. "Astfel de angajatori vor da dovadă de simţ practic, întrucât înţeleg faptul că o strategie de afaceri este irelevantă fără oamenii capabili să o pună în practică", a mai spus Stoian.
În ceea ce priveşte efectele negative pe care recesiunea le are asupra României, reprezentanta Manpower ne-a declarat că, atât companiile cât şi forţa de muncă au fost nevoite să îşi adapteze strategiile la climatul pieţei, prin reducerea flexibilităţii financiare, respectiv prin migrarea către pieţe cu o nevoie mai mare de personal.
"Companiile au fost obligate să renunţe la flexibilitatea financiară de care se bucurau anterior şi a trebuit să obţină rezultate la fel de bune cu resurse mult mai limitate. A fost nevoie de o reducere drastică a volumului de personal şi s-a cerut un grad mai mare de productivititate şi diversificare a activităţilor în rândul angajaţilor", a subliniat reprezentanta Manpower.
Pe de cealaltă parte, forţa de muncă românească a fost nevoită să apeleze la măsuri precum migraţia către pieţe cu nevoie mai mare de personal, ori cu cereri mai ridicate în ceea ce priveşte anumite categorii de calificări.
În viziunea Oanei Datki, director general al companiei de recrutare şi selecţie Consulteam și membră HR Club pe termen mediu, piaţa muncii din România va asista la o lipsă de specialişti, migraţia talentelor fiind un fenomen care se va manifesta din ce în ce mai mult în ţara noastră.
"La nivel de specialişti, migraţia talentelor este şi cred că va rămâne un fenomen prezent, deoarece mobilitatea este încurajată din ce în ce mai mult în toate statele Uniunii Europene. Aici vorbim de specialişti de nişă sau de cei din domenii mult mai bine plătite în ţări mai dezvoltate (medici, asistente, ingineri petrolişti etc.). Pe termen mediu acest fenomen creează o lipsă de specialişti, dar în acest caz problema nu este scăderea populaţiei, ci lipsa unor politici sau posibilităţi de retenţie a acestora", a spus, pentru Curierul Naţional, Oana Datki.

Impactul migrării forţei de muncă

Orientarea românilor către pieţele de muncă din afara graniţelor forţei de muncă locale nu ar trebui privită cu surprindere, având în vedere că un studiu realizat de compania Manpower, privind migraţia forţei de muncă, plasează România  pe locul al doilea, după Polonia, în ceea ce priveşte sursa de personal din Europa, a mai precizat Stoian.
În condiţiile în care îmbătrânirea forţei de muncă este o problemă ridicată şi adresată de toate celelalte ţări de câţiva ani buni, fenomenul migrării forţei de muncă este privit cu temere şi de către companiile româneşti. Mai bine de jumătate dintre angajatorii români îşi fac griji în privinţa impactului pe care migrarea forţei de muncă în afara ţărilor de origine îl are asupra pieţelor la nivel local.
"Aşa cum arată şi rezultatele studiului Manpower privind Migrarea Forţei de Muncă, angajatorii români raportează un nivel peste medie al temerilor în ceea ce priveşte migrarea personalului competent - 56% dintre angajatorii intervievaţi în cadrul studiului recunosc că îşi fac griji în privinţa impactului pe care migrarea forţei de muncă în afara ţărilor de origine îl are asupra pieţelor la nivel local. De asemenea, un procent semnificativ (88%) ar considera eficientă încheierea de parteneriate public-privat, menite să diminueze tendinţele de migrare ale forţei de muncă în afara graniţelor", a subliniat Mihaela Stoian.

Scăderea populaţiei afectează întregul sistem social

Datele recensământului vor afecta cu siguranţă întregul sistem social românesc, nu numai piaţa muncii locale, este de părere reprezentanta companiei Manpower.
"Rata natalităţii din România se află sub media Uniunii Europene, iar rata mortalităţii este printre cele mai ridicate din Europa. Din păcate, din 1999 până în prezent, sporul natural are exclusiv valori negative. Totodată, populaţia îmbătrâneşte, deci raportul salariaţi-pensionari trebuie privit cu extremă îngrijorare. Estimări oficiale recente arată că în prezent există 4,9 milioane de pensionări raportat la doar 4,2 milioane de  salariaţi. Aşadar, sistemul de asigurări sociale va susţine un număr din ce în ce mai mare de persoane, fără a beneficia de o revigorare semnificativă, pe care doar un val major de forţă de muncă tânără o poate stimula", a mai spus Mihaela Stoian.
În acest sens, creşterea vârstei de pensionare este o măsură luată de majoritatea Guvernelor, ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei, dar mediul privat încă se luptă cu implicaţiile actuale şi viitoare în strategiile privind capitalul uman, este de părere Oana Datki.
"Ce se întâmplă în ţările din jur - şi în curând se va întâmpla şi la noi - este investiţia în  training în segmentele cu vârste mai ridicate, pentru dezvoltarea abilităţilor necesare menţinerii unei productivităţi ridicate. Faptul că în acest moment avem patru generaţii de colegi în acelaşi birou este o mare provocare, dar crearea sinergiilor dintre generaţii poate duce la o cultură organizaţională mai puternică şi la creşterea performanţei (baby-boomers se pare că rezonează bine cu generaţia Y şi generaţia X cu generaţia Z)", ne-a mai declarat reprezentanta Consulteam.
Aceasta a mai subliniat şi faptul că procesul de adaptare a pieţei muncii la realităţile demografice are un ritm prea lent.
"Din păcate însă procesul de adaptare a pieţei muncii la realităţile demografice are un ritm lent. Încă mai auzim candidaţi de 37-40 de ani care au fost informaţi că sunt prea  "în vârstă" pentru un nou job, deşi sunt la un nivel de mid-management. În acelaşi timp, se pune din ce în ce mai mult accent pe fidelizarea şi retenţia oamenilor valoroşi, şi avansarea în carieră pentru o astfel de persoană poate fi mai uşoară decât acum 6 ani de exemplu", a conchis Oana Datki.