Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Guvernul a aprobat metodele indirecte prin care Autoritatea va controla averile nejustificate
Fiscul va putea începe verificările fără să anunţe persoanele în cauză şi să acceseze documente bancare
ANAF va controla şi jurnaliştii şi analiştii care au câştigat peste 3.000 euro/lună şi nu s-au înregistrat în scopuri de TVA

Guvernul a aprobat normele de verificare a persoanelor cu venituri mari, proceduri care vor fi aplicate începând cu acest an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean. "Procedurile vor fi aplicate începând cu acest an, dar pentru anumite categorii de venituri aflate în evidenţa ANAF, precum cele realizate din dividende, noile reguli sunt aplicate din 2012", au arătat reprezentanţii Guvernului.
Executivul a decis, la finele anului trecut, că persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.
Normele metodologice de aplicare a procedurii de utilizare a metodelor indirecte de control stabilesc că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, iar pe perioada controlului poate solicita terţilor, inclusiv plătitorilor de venit sau oricăror autorităţi sau instituţii publice, informaţii sau documente pentru stabilirea situaţiei fiscale reale.
Totodată, ANAF a declanşat inspecţii fiscale la persoanele fizice care au avut în 2006-2010 venituri impozabile din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală şi contracte de colaborare peste plafonul de scutire de la plata TVA prevăzut de legislaţia aplicabilă în perioada respectivă. Astfel, persoanele care au câştigat peste 3.000 euro/lună şi nu s-au înscris în scopuri de TVA vor trebui să dea socoteală Fiscului.

Care vor fi etapele controlului?

Normele Metodologice de aplicare a procedurii de utilizare a metodelor indirecte de control stabilesc că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, iar pe perioada controlului poate solicita terţilor, inclusiv plătitorilor de venit sau oricăror autorităţi sau instituţii publice, informaţii sau documente pentru stabilirea situaţiei fiscale reale. Verificarea persoanelor cu venituri mari se va efectua în mai multe etape, care vor determina în final starea de fapt fiscală reală, în funcţie de care se va stabili dacă se poate dovedi provenienţa veniturilor şi dacă se va aplica impozit.
Într-o primă etapă, organele fiscale vor efectua o analiză pentru a stabili riscul probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice. Organele fiscale pot solicita în timpul controalelor persoanelor cu venituri mari informaţii cu privire la donaţii, sponsorizări şi succesiuni, precum şi o situaţie a cheltuielilor personale, a modificării patrimoniului, a tranzacţiilor cu metale preţioase sau a bunurilor mobile şi imobile deţinute.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate şi în ceea ce priveşte participaţiile sau mandatele deţinute în societăţi comerciale sau alte entităţi, bunuri aparţinând unor persoane fizice sau juridice puse la dispoziţia persoanei fizice şi împrumuturi acordate şi/sau contractate.
Selectarea persoanelor fizice care vor fi verificate se va realiza din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare. Persoana fizică selectată pentru verificare nu poate obiecta cu privire la procedura de selectare folosită şi nu trebuie notificată în acest stadiu al controlului.

Fiscul poate verifica şi documentele confidenţiale

Pe perioada verificării, organele fiscale pot solicita terţilor, inclusiv plătitorilor de venit sau oricăror autorităţi sau instituţii publice, informaţii sau documente pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice supuse verificării. În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice ce a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.
În funcţie de datele colectate, organele fiscale pot înceta verificarea sau pot trece în etapa următoare de verificare fiscală, care presupune un control mai amănunţit al tuturor documentelor disponibile şi în care pot fi solicitate şi terţe persoane pentru a da declaraţii.
Persoana verificată trebuie să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale. Aceasta trebuie să dea informaţii, să prezinte înscrisuri relevante pentru verificarea fiscală, precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. Dacă au indicii care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracţiuni, organele fiscale pot sesiza organele de urmărire penală.

Care sunt metodele indirecte?

Pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale vor folosi metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului.
n Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată. Metoda se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.
n Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
n Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.
Rezultatele obţinute din aplicarea metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate se înscriu în raportul încheiat de organul fiscal la finalizarea verificărilor, împreună cu nominalizarea metodei/metodelor indirecte utilizate şi a tuturor elementelor avute în vedere la stabilirea bazei impozabile ajustate pentru impozitul pe venit.
Guvernul va asigura până la finele lunii martie necesarul de personal pentru departamentul din ANAF care va verifica persoanele cu venituri mari, structura urmând să devină operaţională până în august, reiese din scrisoarea de intenţie convenită cu FMI.

Impozitarea veniturilor mari, o amnistie fiscală indirectă?

Mai mulţi consultanţi fiscali apreciază că impozitarea persoanelor cu venituri mari reprezintă o amnistie fiscală indirectă, fiind o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite. "Dacă tu nu ai declarat nimic, ANAF nu are ce să controleze, iar această procedură prin care te controlează chiar dacă nu ai declarat nimic este valabilă doar din 2011 încolo. Deci din perspectiva ANAF este o amnistie fiscală indirectă", declara luna trecută Marius Ionescu, partener al firmei de consultanţă fiscală NNDKP.
Potrivit consultanţilor, însă, aceste metode sunt insuficiente, întrucât o persoană poate să facă într-o anumită perioadă o cheltuială mult mai mare decât venitul înregistrat, folosind resurse dobândite în trecut, care nu trebuie declarate sau nu pot fi controlate de către autorităţile fiscale. "Dacă iei veniturile din 2011, ele trebuie corelate cu cheltuielile din 2011. Dar cheltuielile din 2011 pot fi finanţate cu venituri din trecut", a spus Ionescu. În plus, acesta a explicat că o persoană poate să susţină că a dobândit respectivele venituri în anul 1992, de exemplu, iar organele competente nu pot să dovedească natura ilicită a dobândirii lor, mai ales că termenul maxim de prescripţie este de 10 ani.

ANAF verifică jurnaliştii care au câştigat peste 3.000 euro/lună

ANAF a declanşat inspecţii fiscale la persoanele fizice care au avut în 2006-2010 venituri impozabile din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală şi contracte de colaborare peste plafonul de scutire de la plata TVA prevăzut de legislaţia aplicabilă în perioada respectivă. "În urma analizei de risc, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a constatat că există persoane fizice care au obţinut venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din contracte de colaborare şi din activităţi independente, care, deşi au depăşit plafonul de scutire de la plata TVA, nu s-au înregistrat în scopuri de TVA şi pe cale de consecinţă nu au plătit taxa cuvenită la bugetul de stat'', se arată în comunicat.
Printre persoanele verificate se numără jurnalişti, analişti financiari, analişti politici, artişti şi moderatori de emisiuni TV, care au câştigat peste 3.000 de euro/lună. Plafonul de la care o persoană fizică începe să plătească TVA 35.000 de euro. "Cu toate că suntem conştienţi de atacurile mediatice la care suntem şi vom fi expuşi în urma acestor inspecţii fiscale, verificările vor continua până la ultima persoană. Nimeni nu este mai presus de legea fiscală. Persoanele fizice care au obţinut aceste venituri şi au depăşit plafonul prevăzut în lege aveau obligaţia de a se înregistra ca plătitori de TVA la organele fiscale de care aparţin. Ar fi trebuit să-şi onoreze obligaţiile faţă de stat conform reglementărilor legale în vigoare", a declarat în comunicat preşedintele ANAF, Sorin Blejnar.