Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Tot mai multe persoane fizice rezidente în România au posibilitatea să lucreze sau să colaboreze ca persoană fizică autorizată (PFA) cu o firmă din străinătate şi mai ales din statele membre UE. Pe lista celor mai mulţi români se regăseşte Germania, fiind şi prima ţară care a trecut cel mai bine de criza financiară, înregistrând un progres semnificativ, faţă de celelalte state. Poate acesta este şi motivul pentru care tot mai mulţi români vor să-şi caute un loc de muncă acolo, mai ales ca PFA. Astfel, cele mai frecvente întrebări în acest caz sunt legate de cadrul legislativ, dar şi de obligaţiile fiscale care trebuie îndeplinite.
În urma modificărilor Codului Fiscal din ultima perioadă au apărut o serie de nelămuriri în ceea ce priveşte activitatea unui PFA, mai exact ce taxe şi impozite trebuie plătite, precum şi cât de rentabilă mai este o astfel de încadrare. Astfel, în cazul unei colaborări cu o firmă germană ca PFA unde activitatea se va desfăşura în Germania, potrivit specialiştilor de la Mazars, există două posibilităţi:
- Înregistrarea PFA (sau echivalent) în Germania, caz în care trebuie să vă supuneţi legislaţiei fiscale germane. De asemenea, contribuţiile sociale se vor datora, conform regulii generale din regulamentele europene în domeniu, în statul unde se desfăşoară activitatea (Germania). În acest sens este recomandat să cereţi opinia unui consultant fiscal din Germania. 
 - Înregistrarea ca PFA în România, urmând a vă desfăşura activitatea în Germania, iar în funcţie de durata desfăşurării activităţii existând riscul de a crea un sediu permanent în Germania. Veniturile ce vor fi atribuite sediului permanent vor fi impozitate conform convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiată între România şi Germania, numai în Germania. 

Ce se întâmplă cu contribuţiile sociale?

Potrivit secţiunii online de consiliere fiscală a specialiştilor de la Mazars, din punctul de vedere al contribuţiilor sociale, ca lucrător independent într-un stat membru şi care se deplasează în alt stat membru în vederea desfăşurării activităţii sale, vă puteţi încadra pe o excepţie de la regula generală (potrivit Regulamentului CEE nr. 883 / 2004), plătind astfel contribuţiile în ţara de rezidenţă - adică România -, cu condiţia obţinerii certificatului E101, de atestare a legislaţiei aplicabile. Mai mult, aceştia susţin că trebuie să ţineţi cont de faptul că acest tratament poate fi aplicat doar pentru o perioadă de 24 de luni şi, pentru obţinerea certificatului E101, lucrătorul independent trebuie ca înainte să fi fost asigurat în sistemul de asigurări sociale din România pentru cel puţin o lună, şi să fi desfăşurat o activitate similară în România. 

Obligaţiile fiscale faţă de statul român şi cel german

Potrivit consultanţilor fiscali de la Mazars obligaţiile pe care le aveţi faţă de statul român şi cel german,  diferă în funcţie de locul înregistrării firmei ca PFA (România sau Germania), de durata activităţii pe teritoriul Germaniei, precum şi de natura acesteia.
Un PFA înregistrat în România, care obţine veniturile din Germania, însă, îşi păstrează rezidenţa din România, adică rămâne în România peste 183 de zile, find astfel  vorba de o persoană fizică impozabilă aşa cum este aceasta definită la art.40 alin.1, lit.a) din Codul fiscal, trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: 
- va fi impus pentru veniturile obţinute în Germania prin aplicarea cotelor de impozit şi contribuţii din România;
 - va depune o declaraţie de impunere până pe 25 mai anul următor celui de realizare a venitului în România;
 - dacă a plătit sau i s-a reţinut impozit pe venitul obţinut şi în Germania, atunci are dreptul de deducere din impozitul pe venit datorat în România impozitul plătit în Germania (acesta se denumeşte credit fiscal).
 În acest contex, un credit fiscal se acordă dacă PFA a  plătit efectiv impozitul respectiv în Germania, dacă dovedeşte această plată cu un document justificativ eliberat de autoritatea fiscală din Germania, precum şi dacă venitul pentru care se acordă creditul fiscal este de natura celor definite la art.41 din Codul fiscal. În concluzie, pentru veniturile din Germania un PFA va plăti impozit în România cu cotele de aici, iar în cazul în care  s-a reţinut impozit în Germania acesta se va scădea din acela ce se va reţine în România.

Ce paşi trebuie urmaţi pentru a deschide o firmă în Germania?

Potrivit consultanţilor fiscali, anul trecut, pentru a deschide o firmă (nu doar punct de lucru) în Germania, trebuia ca proprietarul firmei să fie rezident şi să deţină dreptul de a exercita "muncă privatizată'' pe teritoriul german. Acest drept este oferit după o anumită durată (circa 5 ani de rezidenţă) de către oficialităţile care se ocupă cu străinii numită Ausländerbehörde/Ausländeramt. Înregistrarea se face la primăria localităţii unde domiciliezi, durează circa 15 minute, iar taxa de înregistrare a unei firme este de circa 30 euro, în cazul unui GmbH (adică SRL) trebuie să ai cel puţin 2 asociaţi şi împreună să aducă ca şi capital de start suma minimă de 50.000 euro sau AG (adică SA) să deţină un minim de angajaţi obligatoriu şi câteva milioane de euro. Pentru înregistrarea unei firme normale ai nevoie de următoarele acte:
 - paşaport care să deţină titlul prin care se confirmă deţinerea dreptului de privatizare
 - extras din registrul populaţiei eliberat de primăria localităţii unde locuieşti (circa 12 euro)
 - copie după contractul de chirie al spaţiului unde are să funcţioneze firma (birou, locuinţa ta etc.)
 - circa. 30 euro - taxa de înregistrare.
Trebuie ştiut că imediat după înregistrare, firma este funcţională şi poţi deschide primele afaceri. Prin înregistrarea efectuată, primăria trimite datele înregistrării către instituţiile acreditate (Fisc, Cameră Comerţ etc.) - după circa 3-4 zile primeşti datele fiscale atribuite firmei (CUI & informaţii).