Schimbarile climatice infricosatoare din filmul „Unde vei fi poimaine“ nu sunt exagerari

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Nicicand dezbaterile pe tema efectului de sera nu au fost mai incinse. Pelicula hollywoodiana „Unde vei fi poimaine“, a regizorului Roland Emmerich - cunoscut pentru „Ziua independentei“
-, infatiseaza diferite dezastre, inclusiv instalarea urmatoarei epoci glaciare, rezultat al incalzirii climei la nivel global. Ea a starnit deja controverse in randul aparatorilor mediului ambiant, de la Seattle pana la Sydney. Unii spun ca tema filmului - din cauza efectului de sera calotele polare se topesc stopand Gulf Streamul, ceea ce declanseaza o serie de consecinte catastrofale - nu are baze stiintifice, in timp ce altii cred ca, in afara exagerarilor privind accelerarea fenomenului in timp, scenariul este plauzibil.
Un mod de a intelege efectele incalzirii globale asupra viitorului nostru consta in analizarea trecutului. Arheologul Brian Fagan face acest lucru in ultima sa carte „Vara cea lunga: Cum a schimbat climatul evolutia civilizatiei“. Facand referire la ultimele cercetari din domeniu, Fagan prezinta contextul istoric in care se inscriu actualele evenimente, cum ar fi efectul de sera si El Nino, inclusiv ceea ce el numeste „pragul de vulnerabilitate“.
Am scris aceasta carte cu gandul atat la cititorul interesat de istorie si arheologie, cat si la oamenii de stiinta, spune Fagan. Dar, mai ales pentru cei ingrijorati de schimbari climatice. De-a lungul intregii noastre istorii s-au petrecut tot felul de astfel de schimbari dramatice, mai ales in ultimii 15.000 de ani. Oamenii de stiinta sustin ca „mica epoca glaciara“ - in timpul careia Marea Baltica si Tamisa erau inghetate bocna, iar ghetarii acopereau satele din Alpi - a durat pana in anul 1860. Trebuie sa intelegem ca nu traim inchisi intr-o capsula mica. Societatea si vietile noastre sunt rezultatul unei mosteniri comune, al istoriei si diversitatii, continua scriitorul englez, adaugand: Se poate spune ca perioada actuala este unica si este adevarat. Toate erele au fost unice in felul lor, dar noi traim in contextul celor intamplate inaintea noastra, inclusiv o succesiune de schimbari climatice.
Referindu-se la rolul religiei in modul in care analizam aceste schimbari, Fagan a precizat ca, pentru capitolul despre Marea Neagra si potop, s-a inspirat dintr-o carte scrisa de Walter Pitman si Walter Ryan „Potopul lui Noe: Noi descoperiri stiintifice privind un eveniment care a schimbat istoria“, desi cercetatorii nu sunt convinsi ca potopul s-ar fi petrecut cu adevarat in zona respectiva.
El considera ca „pragul de vulnerabilitate“ pentru mediul ambiant a fost deja atins, avand in vedere ca, in nord, calota glaciara se topeste in ritm accelerat, subliniind ca Pentagonul a elaborat un raport pe aceasta tema, deoarece fenomenul se inscrie in amenintarile la adresa securitatii nationale a Statelor Unite.
In opinia sa, dramaticele schimbari climatice ii vor afecta mai ales pe nepotii si copiii nostri. De aceea este nevoie sa se adopte masuri in directia reducerii folosirii combustibililor fosili, sa fie conservata apa si, mai ales, sa dam dovada de mai multa responsabilitate in relatia noastra cu mediul ambiant.