Sondaj:

Credeți că ar fi normal ca Occidentul să impună mai multe sancțiuni Rusiei?

DA
NU
NU ȘTIU/ NU RĂSPUND

Comentarii (0) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.599.55.00
021.312.13.00
E-mail:
office@curierul national.ro


Anunturi Publicitare Online


5 secunde - stiri instant


Jucarii si Accesorii Bebelusi
BestKids.ro

Jocuri si jucarii pentru copii - SaculCuJucarii.ro


« Alte articole din categoria Specializat

Traversand aproape un secol cu maestrul Barbu Brezianu

“Am luat din intamplarile vietii tot ce este mai frumos”, spune cercetatorul operei brancusiene

Specializat - VERONICA MARINESCU
(citeste alte articole de acelasi autor »)



“Am luat din intamplarile vietii tot ce este mai frumos”, spune cercetatorul operei brancusiene

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Criticul si istoricul de arta Barbu Brezianu, care si-a legat destinul timp de aproape cinci decenii de opera lui Brancusi, dar si a “timpurilor traite de el”, implineste la 18 martie 95 de ani. La multi ani maestre!
Cand, in urma cu cateva zile, i-am solicitat un interviu in pragul onorabilei sale varste, a ezitat la inceput, invocand motive de sanatate, apoi ne-a marturisit cu vizibila emotie: “Este o mare onoare pentru mine sa apar in ziarul dumneavoastra, a carui pagina de cultura, pe care o citesc si o pretuiesc foarte mult, o consider cea mai buna din toata presa”. Noi ii datoram seniorului exegezei operei brancusiene pretul intrarii marelui sculptor in constiinta romanilor. Prin rigoarea cercetarilor sale de arhiva, incluzand desenele brancusiene, carnetul de crochiuri din tinerete fotoportretele si aforismele lui Brancusi, fisele analitice ale fiecareia dintre operele expuse in muzeele din Romania, studiile si comentariile publicate in monografia “Brancusi in Romania”, in 1974, reeditata, in 1998, la editura All, inclusiv in limbile franceza si engleza, a conturat cel mai complet portret al parintelui sculpturii moderne.
Dialogul pe care l-am purtat cu maestrul Brezianu in locuinta sa, in fata unei cesti de ceai din fructe de padure si a delicioaselor prajituri servite de doamna Brezianu, ne-a relevat acelasi spirit animat de preocuparea constanta pentru opera si imaginea lui Brancusi.

- Ati traversat aproape un secol, hranindu-va spiritual cu tot ce a avut mai frumos, in manifestarile ei cultura si arta acestei perioade. Ati scris poezie, cronici de teatru in prestigioase publicatii ale vremii, studii despre arta, monografii, ati tradus epopeea finlandeza Kalevala, iar premiile si distinctiile nu v-au ocolit. Aveti amintiri pe care nu le-ati transformat inca in literatura?
- Amintiri care ar putea intra in paginile unui volum de memorialistica sunt multe, dar, din pacate, nu am avut timp pentru ele. Sunt amintiri despre bunii mei prieteni din liceul “Spiru Haret” - Dinu (Constantin) Noica, Haig Acterian, apoi intalnirile cu Mircea Eliade, cu poetul Ion Barbu, care printr-o intamplare fericita a devenit profesorul nostru de matematica. As povesti chiar acest episod. Eram in clasa a VII-a moderna si, brusc, ni s-a imbolnavit profesorul de matematica, materie pe care n-o prea agream. Atunci ne-am trezit, ca din senin, cu un personaj bizar si nervos. A strigat catalogul si a inceput sa ne cheme la catedra punandu-ne aceeasi intrebare. A fost o catastrofa. Nu stiam nimic. Dinu Noica a mai miscat ceva. Noul nostru profesor, Dan Barbilian - noi nu stiam ca este poet -, s-a infuriat, a aruncat catalogul si a plecat trantind usa. Asteptam, cu spaima, urmatoarea intalnire cu el. Si-a facut aparitia, surazator - si ne-a spus: “Vad ca sunteti ageamii la matematica. Am aflat ca publicati la Revista «Vlastarul» (fratii Arsavir si Haig Acterian, Noica si eu). De atunci a inceput sa faca ore de poezie cu noi. Devenisera fermecatoare orele de matematica: de doua ori pe saptamana ne citea din Mallarmé, Paul Valéry, Arthur Rimbaud... Asa ceva nu se poate uita.
Apoi au fost anii de colaborare la “Ultima ora”, datorati intalnirii noastre cu Petru Comarnescu, un mare animator anii mei de magistratura la Tribunalul din Pitesti - eu urmasem Facultatea de Drept la indemnul parintilor, tatal meu fiind magistrat. Am facut si puscarie cateva luni, pe nedrept, la Canal. Acolo am fost sclav la roaba, timp de un sezon. Am si acum nostalgia noptilor de la Capul Midia, unde munceam, alternativ, ziua si noaptea. Eram acolo cu Oni Bratianu, cu Petru Manoliu - un scriitor foarte bun, uitat astazi, din pacate! , Romulus Boila si o multime de preoti. Petru Manoliu era foarte initiat in geografia celesta. Asa ca toata noaptea priveam cerul instelat, cum trece Carul Mare peste Carul Mic, cum apare Luceafarul de dimineata. Iata ca a avut si Canalul partile lui pitoresti! Eu am luat intotdeauna din orice intamplare partea frumoasa.
- Ce intamplare din biografia dumneavoastra v-a condus spre Brancusi?
- Prima cunostinta cu opera lui Brancusi am facut-o la “Contimporanul”, revista lui Marcel Iancu si Ion Vinea, unde au aparut primele articole despre sculptor revista in care am scris chiar cateva randuri cu ocazia unei expozitii unde ma refeream, pentru prima oara, la Brancusi. Pe urma, m-am ambalat, domol, domol, am inceput sa caut sculpturile lui reproduse, mi-am procurat carti si in cele din urma am ajuns si la Paris, datorita profesorului George Oprescu , pe care l-am cunoscut dupa venirea de la Canal, si care mi-a incredintat sumarul revistei “Studii si cercetari din istoria artei”. Ii sunt profund recunoscator profesorului Oprescu pentru ca a avut incredere in mine.
- Revenind la Brancusi, credeti ca ar fi atins gloria pe care o are, ramanand in tara?
- Aici ar fi fost doar un Paciurea mai bun. Brancusi a avut taria de a pleca la Paris, unde a ajuns la 18 iulie 1904, de a munci foarte serios, de a ramane izolat de toate atractiile pariziene, destul de multe si de seducatoare. El si-a pastrat tarania lui intre cei patru pereti ai atelierului, taranie pe care n-a parasit-o niciodata, cum nici atelierul nu si l-a parasit, desi putea sa aiba un atelier ca al lui Rodin. A ramas acolo, in Impasse Ronssin. Asta e calitatea lui buna, taraneasca, de noblete rafinata, as spune, trecuta prin ciurul Occidentului. A fost un taran neaos care si-a pastrat, pana la sfarsitul vietii farmecul si personalitatea - apreciate si de americani si de francezi, si de englezi, si, iata, acum este iarasi in slava la Londra in retrospectiva de la Tate Modern. Referitor la expozitia de la Londra am citit o singura cronica malitioasa, nesemnata, publicata in “Time”, unde este numit “jefuitor al artei negre”, articol care m-a dezamagit profund. Mi se pare o marsavie sa-l faci “jefuitor” pe Brancusi. Chiar acum lucrez la o cronica in care comentez expozitia de la Londra.
- Considerati ca mai exista vreun capitol din viata si opera lui Brancusi neepuizat de dumneavoastra asupra caruia ati reveni?
- Cred ca as scrie un capitol referitor la cat a fost el de neinteles, atat de academicienii Republicii Popular Romane cat si de alti critici, in Franta, unde a trait. Brancusi este, efectiv, un spirit care nu are sfarsit. A inceput la Hobita si acum este in toata lumea - din Europa pana in Japonia, Australia si SUA. Toate continentele sunt marcate de prezenta personalitatii lui fara de sfarsit, asemenea “Coloanei fara sfarsit”.

Sidney Geist: “Barbu Brezianu a venit spre Brancusi dinspre poezie”
El este unul dintre cei cu inima neprihanita

In decursul celor patruzeci de ani de cand il cunosc pe Barbu, ne-am intalnit la Bucuresti, la Paris si la New York. Ne scriem unul altuia, el in romaneste cu caligrafia sa minuscula (singura problema care s-a ivit vreodata intre noi); folosim uneori si telefonul. In acest rastimp el a devenit marele senior al cercetarii brancusologice.
Cartea sa despre sculptor este un corn al abundentei in materie de informatii, documente, imagini si opinii. Dintre multele sale articole, ma gandesc in special la primele - “Inceputurile lui Brancusi” si “Reportaj in jurul unei camere”, care au fost urmate de alte cateva sute. In tot ceea ce a scris, nici un cuvant fara sens, nici un semn de trufie. Cunostintele sale despre mediul romanesc al lui Brancusi, despre relatiile dintre persoane, idei si opere de arta sunt fara egal. Un episod preocupat de o datare problematica dintr-un articol referitor la un stalp de poarta din vestul Romaniei, i-am scris lui Barbu, rugandu-l sa cerceteze chestiunea atunci cand se va afla in acea regiune. In scurta vreme am primit raspunsul sau. Se dusese in zona si-l gasise pe cel care facuse acel stalp, si aflase date, corectand astfel ceea ce fusese intr-adevar o eroare.
Imi place sa-mi amintesc ca Barbu a venit catre studierea lui Brancusi dinspre poezie. El este dintre cei cu inima neprihanita
Scrisoare trimisa recent de Sidney Geist (exegetul din SUA al operei lui Brancusi) pentru a fi publicat in albumul omagial “Barbu Brezianu”
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 1 vot

 


Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat pe Facebook
    Ultimele comentarii:

    Să nu rămână totul la stadiul de showroom, aș ...
    Un complex de 100 mil. euro va fi construit lângă Olimp

    In sfarsit, cineva incearca sa scoata in evidenta ...
    Un complex de 100 mil. euro va fi construit lângă Olimp

    CFR CALATORI are si cont pe reteaua FACEBOOK. ...
    CFR introduce serviciul de depozitare a bagajelor în gările din Sibiu, Alba Iulia şi Sighişoara

    sa ti se indeplineasca dorinta cu cei 10 ani! ...
    Adrian Năstase: Nu recunosc acuzaţiile nici dacă DNA cere 10 ani de închisoare. Instanța a rămas în pronunțare privind cererea de eliberare condiţionată

    Trandafirii rosii si, mai ales, garoafele rosii re ...
    Trandafirii roşii, florile preferate ale românilor, generează peste 40% din vânzările florăriilor

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Diverse:Stare vreme

    Vremea:
    Acum: 20°C.
    La noapte: 18°C.
    Mâine: 28°C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR: Tendinta 4.4290 lei
    USD: Tendinta 3.2891 lei

    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic