Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Patrimoniul Romulei - Malva are nevoie de inca un muzeu

Specializat - VERONICA MARINESCU
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Patrimoniul Romulei - Malva are nevoie de inca un muzeu

Data adaugarii: 2003-09-06

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Romula, singurul mare oras din Dacia cu nume latin, localizat in nord-estul Campiei Romanatiului, pe malul drept al Oltului, ne-a lasat amintirea uneia dintre marile metropole ale antichitatii. Stralucirea ei ne este relevata astazi de vestigiile care alcatuiesc patrimoniul de exceptionala valoare al Muzeului Romanatilor din Caracal. Din cele peste 100.000 de piese, cat detine institutia, mai mult de jumatate provin din perioada romana.
Capitala Daciei inferioare si, mai tarziu, a Daciei Malvensis, Romula (mica Roma) a fost intemeiat in urma cu 1.800 de ani, in timpul stapanirii romane, atingand apogeul dezvoltarii sale in primele decenii ale secolului al III-lea, cand a fost promovata la rangul de colonie. Ridicata de catre cuceritori foarte aproape, se pare, potrivit istoricilor, de cetatea dacica Malva, fapt ce explica asocierea celor doua toponimice, conform regulii generale adoptate de romani, aceea a pastrarii vechii denumiri, Romula - Malva a fost resedinta procuratorilor acestei provincii. Un document epigrafic - inscriptia care consemneaza intalnirea aici a consularilor C. Arrius Antoninus si P. Helvius Pertinax, viitorul imparat, cu prilejul preluarii de catre Pertinax a functiei de guvernator general al celor trei Dacii, dovedeste prestigiul politic al orasului. Din pacate, distrugerea sistematica a ruinelor Romulei, la sfarsitul secolului al XIX-lea si in primele decenii al secolului al XX-lea, amplasarea pe vechea vatra a orasului a actualului sat Resca, la opt kilometri nord-est de Caracal, au facut ca multe dintre monumentele Romulei sa se piarda pentru totdeauna, iar altele sa ramana inca nedescoperite. La toate acestea s-a adaugat si imposibilitatea, pana in anul 1965, unei cercetari arheologice sistematice. De asemenea, intre 1992 si 2002 cercetarile au fost practic sistate. Inadmisibil pentru soarta unui sit de importanta nationala. Cert este ca zona detine urme de locuire inca din epoca neolitica, in mare parte conservate, restaurate si depozitate la Muzeul din Caracal, al carui director, profesor George Mihai, ne-a insotit in incursiunea pe urmele Romulei, dar si ale epocii pre si postromuleniene.

Peste tot vestigii, greu de restaurat insa din lipsa de bani

Infiintat in 1949, Muzeul Romanatiului cuprinde sectiile istorie-arheologie, memoriala, si arta palstica, urmand sa fie reinfiintata sectia de etnografie si arta populara, ne spune interlocutorul nostru. „Inca de la numirea mea la conducerea muzeului, din 2001, am fost preocupat de reluarea cercearilor arheologice, intrerupte din lipsa de bani. Acest lucru a generat si pierderea relatiilor cu partenerii nostri - Institutul Socio-Uman din Craiova (Filiala Academiei), Universitatea din Craiova si Institutul de Arheologie din Bucuresti. Abia anul trecut, prin infiintarea Comisiei Nationale de Arheologie, am obtinut drept de sapatura si am deschis un santier. Deoarece fondurile au fost reduse, am reusit sa reluam sapaturile in situl de la Farcasele, situat la zece kilometri est de Caracal, care se intinde pe mai multe zone ale localitatii. In zona de sud, in satul Farcasele de Jos, am efectuat sapaturi pe un nivel de locuire din epoca medievala, iar in Farcasele de Sus, pe situl dacic si daco-roman. In partea de vest a localitatii am avut surpriza sa descoperim, spre finalul santierului, o locuinta-depozit de secol IV si V, in care am gasit patru vase de cupru si cinci vase de ceramica de factura greceasca. Tot aici am descoperit varfuri de sageti hunice, doua sabii si cateva varfuri de lance, la o adancime de 1,60 metri. Aceasta a fost una dinte cele mai spectaculoase decoperiri la nivel national, pentru ca perioada migratiilor (sfarsitul secolului IV, inceputul secolului V) intra in general intr-o nebuloasa, aici in sudul tarii. In hartile arheologice si in atlasul istoric al Academiei se pare ca nu a fost trasat un drum al hunilor pe aici, prin sud“, precizeaza directorul. „Incercand sa restauram obiectele respective, am intampinat aceeasi problema: lipsa de bani.
Se stie, substantele folosite in acest scop sunt foarte scumpe si orice incercare de a gasi o sponsorizare a fost soldata de esec. Ni se inchid foarte multe usi in demersurile noastre, ceea ce ne obliga sa apelam tot la banii bugetului local, ai Primariei. Al doilea santier pe care urmeaza sa-l deschidem va fi tot de salvare, si anume vom continua sapaturile efectuate anul trecut la Farcasele, comuna aflata in vecinatatea satului Resca. La Farcasele exista o zona foarte bogata in vestigii, cercetarile anterioare facute de vestiti arheologi, printre care si prof. Dumitru Tudor, au demonstrat ca aici la cativa kilometri de Resca, ar trebui sa existe o cetate mare dacica, Malva, gasita in documente. Se stie ca, dupa ce romanii cucereau o cetate dacica o demolau pana la temelie si, in apropiere, cum s-a intamplat si la Samizegetuza, ridicau alta cetate, care pastra pe langa denumirea romana si denumirea veche a cetatii dacice“.
Din pacate, sapaturile de scurta durata, de numai trei saptamani anual, nu permit decat investigarea unei suprafete foarte mici de teren, ceea ce intarzie concluziile specialistilor privind probabilitatea marturiilor din zona Malvei. Istoricul George Mihai propune chiar ca astfel de santiere sa fie perene, si sa se sape din primavara pana-n toamna, atat cat permite vremea. „Este pacat sa se distruga niste vestigii, asa cum s-a distrus la Resca zidul de aparare al Romulei, a carui caramida a fost folosita de localnici pentru construirea caselor“. Directorul Muzeului Romanatiului ne spune, cu tristete, ca nu mai exista o ierarhizare a institutiilor culturale si un control al siturilor arheologice, cum se facea odinioara. „Nici politia nu-si mai da concursul. Inainte eram instiintati cand se descoperea o caramida romana intr-o curte, iar acum autorizatiile de constructie se elibereaza fara sa fim consultati“.

O „villa rustica“, descoperita intamplator

Cu prilejul unor lucrari pentru refacerea sistemului de irigatii al Statiunii de Cercetari Agricole din Caracal a fost descoperit recent un zid lung de 80 de metri, cu arcade care, precizeaza interlocutorul, „consideram ca e posibil sa fi fost imprejmuirea unei „villa rustica“, o casa de la tara a unui latifundiar de la Romula. Numai ca investigarea amanuntita o vom face abia anul viitor, nefiind prinsa in planul de cercetare pe acest an“.
Cei 1.400 metri patrati reprezentand spatiul de expunere al Muzeului Romanatiului sunt insa insuficienti pentru exponatele din patrimoniul sau: circa 100.000. Exista concentrate aici importante vestigii din paleolitic, mezolitic si neolitic, o importanta colectie de piese, apartinand culturii Vadastra, din epoca bronzului, descoperite la Vladila, din epoca fierului, perioada dacica. Numai din epoca neolitica, intr-o singura groapa rituala, la Farcasele, s-au descoperit, in 1992, zece vase dacice, dintre care unele foarte mari, niste chipuri frumos ornamentate cu motivul funiei, urne funerare etc.

Fortuna Romulensis, cea mai spectaculoasa piesa din stravechea cetate

Foarte bine definita este epoca romana, din care au ajuns pana la noi marturii de o exceptionala valoare: celebrele geme, pietre gravate, in numar de 86, cateva tipuri de monede romane dintr-un tezaur de la Vladila, opaitul cu sapte lumini, unicat in tara, care face parte din colectia de opaite romane, descoperite langa Resca, la Farcasele si Hotarani. Cea mai spectaculoasa piesa este statueta din bronz infatisand-o pe zeita Fortuna Romulensis, singura piesa de acest fel gasita in sudul tarii, descoperita la Romula de catre profesor Dumitru Tudor in anii 1966 - 1967. Ea dateaza de la sfarsitul secolului I, inceputul secolului II, din perioada traiana, si este zeita protectoare a cetatii Romula. Este cea mai reprezentativa statueta, alaturi de statueta zeitei Ceres, din marmura, care a fost descoperita tot la Romula. „Pentru asemenea patrimoniu suntem nu numai invidiati, dar si invitati sa „participam la expozitii din tara si strainatate. De pilda, Fortuna Romulensis, spune George Mihai, a fost itinerata la mari muzee din Europa, cu prilejul unor expozitii internationale“.
Mergand pe urmele Romulei, metropola antichitatii, nu poti sa nu traiesti sentimentul ca centrul romanitatii din aceasta zona a Munteniei - Olteniei mai are inca multe mistere care se lasa greu dezvaluite. Nu stim, insa, cine este interesat sa le ascunda, in continuare.
 
  • Currently 4.20/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.2 din 5 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    1 ,ai uitat voit sa mentionezi gulerele albe ale p ...
    DLAF: 150 de cazuri suspecte de fraudă cu fonduri europene în anul 2017

    Am inteles , ca pe timpul comunismului institutii ...
    DLAF: 150 de cazuri suspecte de fraudă cu fonduri europene în anul 2017

    NĂVODARI 8 DUMNEZEU 8; Năvodari 8/15 Dumnezeu 8/ ...
    Anunț începere proiect: „Înfiinţare cabinet integrat fizioterapie-kinetoterapie în oraşul Năvodari”

    PLOIEȘTI 8/14 DUMNEZEU 8, MARIA 14; Ploiești 11 ...
    Meteorologii anunță ploi abundente în acest weekend. Cod portocaliu și galben pentru nordul Moldovei și zona montană

    du-te-n ungaria daca ti-e asa de bini acolo si nu ...
    Fermă agricolă angajează muncitori necalificați

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic