Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Care sunt soluţiile pentru eficientizarea sistemului sanitar?

Scăderea birocraţiei
Creşterea transparenţei
Construcţia de spitale noi
Modernizarea spitalelor vechi
Parteneriatul public privat

Comentarii (6) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Philippe Etiènne: "Acesti romani care au facut Franta"

Specializat - OLGA SANDU
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Philippe Etiènne: "Acesti romani care au facut Franta"

Data adaugarii: 2003-06-21

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

In seria intalnirilor academice patronate de cel mai inalt for stiintific al tarii, ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Etiènne, a sustinut conferinta "Acesti romani care au facut Franta". Gest "flatant si surprinzator", dupa cum afirma acad. Eugen Simion. Excelenta Sa si-a rostit discursul in limba romana precizand, in preambul, ca "realitatea Frantei consta in raportul sau cu lumea“. Cand a uitat de acest fapt (in perioadele tulburi ale istoriei sale) s-a intamplat ceea ce afirmase, inca din 1951, Emmanuel Berl: "Franta singura nu mai este Franta" ("La France seule n'est plus la France"). Tocmai de aceea Philippe Etiènne a insistat pe ideea necesitatii "de a promova si de a pastra culturile nationale cu atat mai mult intr-o lume in care schimburile s-au accelerat" pentru ca diversitatea culturala nu inseamna, pentru aceasta tara, numai "apararea culturii «sale», ci si a celorlalte culturi". Daca in Secolul Luminilor, intelectuali provenind din diverse parti ale lumii atrasi de dezbaterile in jurul ideii de libertate au construit Franta intelectuala, romanii, desi traind intr-o comunitate putin numeroasa, s-au implicat "cu mult talent" in constructia acestei tari, stiind ca se alatura, in acelasi timp, unei culturi latine.

"Franta a stralucit si straluceste si datorita imigratiei romane"

Perceputa ca reprezentand apogeul relatiilor romano-franceze, Unirea Principatelor a fost pregatita de o elita care, incepand de la 1830, a frecventat colegiile tarii adoptive unde si-a asumat valorile de democratie si libertate, ajutandu-i pe colegii lor francezi sa descopere tara pe care ei o lasasera la portile Orientului: "apropiata si indepartata, familiara si necunoscuta".
Ion Ghica si Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu au fost urmati, peste ani, de cei doi principi Bibescu, Grigore si Georges (acesta din urma servind sub drapelul Frantei, dupa studii la Scoala Imperiala de Stat Major din Paris), iar mai tarziu de George Valentin Bibescu, prieten cu Saint Exupery. Elitei politice i s-a alaturat cea intelectuala: Tristan Tzara ori Paul Celan, Panait Istrati sau Gherasim Luca "poet unic, inventator al unui nou stil". Cat despre Brancusi, Cioran si Ionesco, a spus ambasadorul, ei "au contribuit intr-o atat de mare masura la «constructia Frantei» incat o mare parte dintre concetatenii mei ignora adesea faptul ca ei provin din Romania". Pe linia acestei traditii, se inscrie si activitatea Annei Brancoveanu de Noailles (prima femeie care a primit Legiunea de Onoare in grad de Comandor), a Marthei Bibescu, prietena lui Marcel Proust, si a Elenei Vacarescu "trei nume ilustre ale literaturii romano-franceze".
Si Nicolae Titulescu, supranumit "ministrul european", era atat de cunoscut cand s-a stabilit in Franta (in 1936), incat jurnalul "Le petit parisien" nota ca el "este tot atat de francez, cat e de roman". Lui Dinu Lipatti, Elvirei Popescu si Mariei Ventura i se adauga marele fizician Proca, matematicianul Pierre Sergiescu, astronomul Coculescu (cel care a demonstrat ca sistemul solar este stabil) si Henri Coanda.
"Tara dumneavoastra va fi unul din marile state membre ale unei Europe noi"
Perioada comunista a facut ca in Franta sa se stabileasca mai putini romani; totusi, nu trebuie uitati, a subliniat diplomatul francez, Paul Goma si Monica Lovinescu, sociologul Serge Moscovici, Virgil Tanase, Bujor Nedelcovici, Matei Visniec, George Banu sau Lucian Pintilie.
"Nu as dori sa inchei aceasta lista fara a mentiona si numele marilor soprane Angela Gheorghiu si Leontina Ciobanu Vaduva", a mai spus Philippe Etiènne, adaugand ca acum, cand prin Revolutia din decembrie 1989 romanii nu mai sunt impinsi sa-si paraseasca tara, Franta "a dorit sa existe proiecte de cooperare care sa mentina legatura profunda ce ne uneste". Ca urmare a acestui fapt, mii de studenti romani, dupa 1990, au studiat in Franta la scoli prestigioase cum ar fi: l'Institut d'Etudes Politiques de Paris, l'Ecole Nationale d'Administration si (mai ales) l'Ecole Normale Superieure unde, in ultimii 10 ani, au invatat mai mult de 50 de tineri din Romania. "Acesti tineri romani construiesc Franta in fiecare zi, dupa cum ei construiesc si Romania, iar acesta este un element nou si fundamental".

"Romanii care fac Europa"

"Titlul conferintei era: «Acesti romani care au facut Franta»; data viitoare, va trebui sa extindem subiectul si sa vorbim de «Romanii care fac Europa»". Plin de curtoazie, diplomatul francez este (poate) singurul ambasador al unei mari puteri care si-a asumat, intr-o conferinta publica rostita in Aula Academiei, un titlu mai mult decat magulitor. El s-a referit si la imaginea nefavorabila pe care o parte a presei occidentale o face tarii noastre; "este tributul platit pentru deschiderea frontierelor", dar a tinut sa citeze pe La Bruyère, care spunea ca "Tous le étrangers ne sont pas des barbares et tous nos citoyens ne sont pas des gens civilisés".
Convins ca aceasta nu este decat o stare tranzitorie, E.S. Philippe Etiènne a spus ca "trebuie sa o acceptam impreuna (...) in spiritul celei mai bune traditii a prieteniei dintre noi, dar si privind viitorul nostru comun, european. Este motivul pentru care trebuie sa preluam initiativa". In acest sens, a fost instituit premiul "Eugène Ionesco", un premiu care va permite afirmarea literaturii contemporane, orice initiativa in domeniile artei, stiintei, mass-media fiind binevenita; intre acestea poate si reluarea traditiei teatrului in limba franceza (care a debutat la Iasi, in 1830). E greu de spus daca istoria ofera satisfactii. Prin aceasta conferinta, insa, ambasadorul a facut mai mult decat un gest de recunoastere a contributiei romanilor la infaptuirea culturii europene; acest moment este, cu siguranta, unul de afirmare a relatiilor romano-franceze
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    pesedeul tovarasului Mugabe, pardon, DRACnea, rama ...
    Nepotul dictatorului Mugabe anunță că Liderul statului nu va renunța la conducerea țării

    PE CAND SI DRACnea? ...
    Bulgaria: Glavchev şi-a dat demisia din funcţie de preşedinte al Parlamentului

    DOAR STATUL MAI FACE ANGAJARI IN RO capitalista di ...
    Primarul General, Gabriela Firea: Târgul de Joburi organizat de Municipalitate a fost un succes. Peste 20.000 de bucureșteni și-au depus CV-urile pentru a se angaja la Companiile Municipale înființate de Primărie

    MUGABE DIN ZIMBABE=DRACnea OT THELEORMANN ...
    Zimbabwe: Robert Mugabe, sfidat de propriul partid. Are termen până luni pentru a-și prezenta demisia de la președinția ţării

    SE FURA PREA MULT IN RO SI SE JEFUIESTE FARA MILA ...
    Ce semnificaţie are noul Raport al CE pe MCV?

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Auto