Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Destinul unui bucovinean deztarat

Specializat


Destinul unui bucovinean deztarat

Data adaugarii: 2003-05-10

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Este foarte greu de rezumat viata lui Mihai Prepelita, omul pentru care o jumatate de secol a insemnat trairi de exceptie si experiente menite sa-l doboare inca din pruncie. Si-a vazut neamurile zdrobite si a cunoscut Gulagul sovietic, s-a ascuns si a creat intr-un fel de clandestinitate, a inselat vigilenta proletara si, culmea, a si fost premiat, a venit in Tara-Mama si a trait prin subsoluri si mansarde, este autorul unui raft intreg de carti si tablourile lui se afla in multe muzee si colectii particulare din lume. Are si nu are familie, in schimb face parte dintr-o mare familie, gasindu-l in staff-ul Sectiunii Nationale Romane a Miscarii Europene si in Colegiul redactional al revistei Cugetarea europeana/La pensée européenne.
Nu-i acesta subiectul unui film... interzis? Ba da, mai ales ca, in urma cu doua saptamani, cand ne-am dus, cativa prieteni, sa-i vedem Expozitia de pictura si grafica "Basarabia martira", de la Muzeul National de Istorie, o cuconita s-a atasat micului nostru grup, caruia Conu' Mihai, cum ii spunem noi, ne explica simbolistica unor lucrari create si salvate din marea Uniune Sovietica. Dansa, se vedea nu numai ca-i cunoaste opera, dar ii stia si... biografia, insinuandu-se ca vrea sa stie mai mult despre ce reprezinta, de fapt, fiecare tablou in parte... La sfarsitul periplului, prin fata atator bogatii cromatice si cu intelesuri uneori ascunse, atunci revelate, autorul-ghid ne-a indemnat sa semnam in Caietul expozitiei; toti am scris cateva cuvinte, constatand insa ca doamna in taior gri disparuse... "Cin-sa fie, cin-sa fie? Asta-i nou tovarasie?", vorba unui cantec mai vechi!

"Eu sunt nascut in Bucovina"

Despre acest extraordinar fiu al Pamantului romanesc, voi incerca sa scriu o carte, dar pana atunci, acest articol, nu inainte de a-i prezenta succint opera, pentru a intelege mai bine cele ce vor urma, sub forma de biografie neromantata.
Carti publicate: Mama noastra - Pasare albastra, nuvele, Chisinau 1980; dupa acest debut, urmeaza, in ordine, romanul Imblanzirea Curcubeului, volumul de publicistica Constelatia tinerelor talente, monografia Artistul poporului Constantin Constantinov (si in limba rusa), Za gorizontom (Dincolo de orizont), nuvele, Ed. "Molodaia Gvardia", Moscova, 1986, evocarea Tanguiosul glas de clopot... (Eminescu-Bucovina, 1858-1869), volumul de poeme Peste Carpati, peste cutremure, doua volume de proza pentru copii, aparute unul la Chisinau si celalalt la Moscova (1990 si 1991).
Dupa "podurile de flori" si posibilitatea de a veni in Romania, Mihai Prepelita se dezlantuie cu o forta creatoare inimaginabila. Vad lumina tiparului: 101 poeme haiku (in limbile romana, franceza si engleza), Dialoguri de sange, poemele Necropole de suflet, Imblanzirea Curcubeului (editie necenzurata), Ucenic la Eminescu (confesiuni), La casa cu nebuni (evocari), Altarul Muzelor, Din gulagul romanilor, Eu sunt nascut in Bucovina, Codrii Cosminului - o panoplie complexa, emotionanta si revelatoare a unui suflet zbuciumat, instrainat si doritor sa traiasca in "sfanta tarina romaneasca", precum mi-a spus, de nenumarate ori, chiar cand nu mai avea cu ce trai, culmea, in Bucurestiul nostru iubit!...
Si asta, dupa ce, toti oficialii stiau ca Mihai Prepelita, barbosul cu chip de arhanghel, fusese si era Membru al Uniunii Teatrale din Federatia Rusa (1972) si, in continuare, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Federatia Rusa si al US din Moscova, al Comunitatii Internationale a Uniunilor Scriitorilor (din 1991), al US din Romania (1994), al Societatii Romane de Haiku, al Uniunii Teatrale din Romania, al Academiei Dacoromane si al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte (Oradea, 1998). Cu un asemenea palmares, cum ar spune cronicarii sportivi, Mihai Prepelita multumeste Cerului ca si-a putut deschide o expozitie si acum beneficiaza de o camera intr-o mansarda din Piata Lahovari! Fara comentarii...

"Nu vreau sa mor pe strada"!..
.


Asa imi scria, intr-un memoriu, scriitorul Mihai Prepelita, repatriat din Federatia Rusa, unde fusese expulzat stabilindu-se in Bucuresti, in anul 1994. Era inaintea Craciunului 1998. De aproape o jumatate de deceniu, repatriatul haladuia pe la prieteni si dormea, printre altele, in sediul redactiei "Glasul Natiunii", drept care s-a imbolnavit grav, suferind si o interventie chirurgicala la coloana vertebrala (hernie de disc). Cu toate solicitarile, primarul de atunci, taranistul Lis, n-a catadicsit sa-i acorde un spatiu locativ asa cum prevedea legea. Si ma intreb: cum sa-i mai atragem pe "romanii de dincolo", sa vina in Tara-Mama? Si nu era vorba de un oarecare repatriat (!), ci de un creator care demonstrase ca este trup si suflet pentru Romania, chiar daca pana in 1990 nu-l stiau decat sovieticii, care vrand sau nu, ii acceptasera creatia de exceptie.
In marea Uniune Sovietica, intr-un nord furat din Regatul Romania Mare, s-a nascut, in satul bucovinean Bahrinesti, din fostul judet Radauti, Mihai Prepelita (19 octombrie 1947), intr-o familie de tarani deportata in Kazahstan si Siberia, conform strategiei staliniste de a amesteca si anula natiunile si obarsiile in cazanul sovietic. Tanar fiind, reuseste sa ajunga, pe furis, la Moscova, unde traieste clandestin, intr-un bloc muncitoresc, cu zeci de locatari pe acelasi etaj, cu un singur WC si o singura baie, de fapt un dus numai cu apa rece... In aceste conditii, a avut loc si prima lui casatorie, tot in clandestinitate; incepuse chiar sa publice cateva proze scurte si o piesa de teatru, la Moscova, pana s-a aflat ca-i roman din Bucovina sau Basarabia (pentru rusi era acelasi lucru!).
Drept care, dupa 9 ani de locuire in marea Capitala, este "expulzat" in RSS Moldoveneasca (1986), cu toate ca era casatorit cu o rusoaica si avea cetatenie rusa! La Chisinau i se recunosc meritele artistic-literare, dar vorbeste prea des despre Romania si caile afirmarii incep sa i se ingusteze, intrand in conflict cu autoritatile sovietice. Stia ucraineana si rusa, dar vorbea romaneste (nu "moldoveana", cum pretindeau si inca mai vor oficialii din republica!) si scria in limba romana, spre disperarea rusofililor. Si a venit "dezghetul", dezmembrarea URSS. Incorigibilul scriitor rostea acum, sus si tare, in volumul Necropole pentru suflet: "Sunt un roman evadat din Gulag/Sunt condamnat pe viata/Sa-mi iubesc neamul/Ca pe o mireasa//Mireasa mea/Se numeste/ROMANIA". Dupa aceasta declaratie, era clar ca nu mai avea ce cauta in fosta Basarabie, devenita republica independenta! Face cateva calatorii in Tara-Mama, face demersurile necesare si in 1994
Mihai Prepelita obtine cetatenia romana.
Cu toate drepturile puse pe masa, cum se spune, omul de cultura Mihai Prepelita ajunge un paria in propria-i patrie! Mananca din ce-i dau prietenii si doarme pe unde apuca, ani in sir, chit ca, in 1999, un deputat a facut o interpelare in Parlament, privind acordarea unei locuinte pentru scriitorul bucovinean stabilit in Bucuresti. Au trecut ani si ani; cartile i se tipareau fara a fi achizitionate decat dupa mari interventii, si tot intr-o hruba locuia, unde l-am vizitat in 1999. Dar o intamplare fericita a facut ca anul trecut sa obtina o camera, intr-o mansarda... Asta dupa ce ii scrisese primarului general, in cateva randuri, fara a primi vreun raspuns; iata-i ultima scrisoare, in care autorul se prezinta astfel: "Nu am fost membru al PCUS, n-am colaborat cu odiosul KGB, nu sunt membru al nici unui partid din Romania. Sunt scriitor si pictor roman. Va rog sa-mi acordati de urgenta spatiu locativ. Nu vreau sa mor pe strada"! Asta se intampla in vara lui '98, dupa 50 de ani de instrainare...
Acum, in fine, Conu' Mihai are un acoperis. Dar oare este destul pentru un om de cultura revenit in patria stramosilor sai, avand unde sa-i adaposteasca si pe cei trei copii?
In loc de final, transcriu doua opinii despre expozitia de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti: Acad. Mihai Cimpoi: "Un pictor care s-a transpus si intr-un personaj literar, care visa sa devina pictor inca din copilarie, sa deprinda bogatia cromatica a lumii, isi vede acum visul implinit la Bucuresti". Pictorul Ion Murariu: "Bucovineanul Mihai Prepelita este un pictor nascut, nu facut. El zugraveste panzele sale cu metafore folclorice, desprinse din cununa multicolora a Curcubeului. Aceste lucrari au trecut pentru prima oara granita dintre romani si romani, prezentand munca si chinul de o viata ale fratelui nostru"
 
  • Currently 2.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 2.3 din 3 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    CUBA 4/8 ILIE 4/8; CU.B.A. CU-Creierul, B-13 Enori ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    dancila este de unica folosinta pentru infractorul ...
    Vizita ministrului Sanatatii si a ministrului Finantelor Publice la Constanta

    erata:de stiut cuM..,; ,,monedei "(societatii) ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    adica intorc societatea cubaneza la 180°inapoi ,l ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    deja in Anglia este seceta si cu interdictia oblig ...
    Noi achiziţii în apărare: Alte 5 avioane de tip F-16 ar urma să intre în dotarea forţelor armate române

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Economie mondiala

    Auto