Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Credeți că pedepsele pentru violatori ar trebui crescute?

Da
Nu
Pedepsele actuale sunt corecte
Nu stiu, nu mă interesează

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
office@curierul national.ro

trafic@curierul national.ro




« Alte articole din categoria Specializat

Comisia Fulbright, zece ani in Romania

Specializat - MARIA-ANA TUPAN
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Data adaugarii: 2003-05-10

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

In zilele de 15 si 16 mai, vor avea loc, la Bucuresti, festivitati gazduite de foruri guvernamentale, academice si diplomatice, prilejuite de implinirea a zece ani de la infiintarea Comisiei Fulbright in Romania. Desi numerosi intelectuali romani au beneficiat de-a lungul unor decenii de generosul program de burse care ingaduie o specializare la cel mai inalt nivel, o reprezentanta permanenta a devenit posibila doar pe drumul revenirii la democratie si normalitate. Evenimentul a fost totodata semnul unei recunoasteri a elitei intelectuale din Romania, tinand cont de faptul ca doar aproximativ o treime din tarile antrenate in cel mai prestigios program international al universitatilor americane beneficiaza de prezenta unei asemenea comisii. De fapt, la Universitatea Penn State, care ocupa primul loc intre universitatile americane in ceea ce priveste numarul de bursieri Fulbright acreditati incepand din anul 1989, al caderii Cortinei de Fier, exista chiar o zi, 9 aprilie, cand are loc o ceremonie a Recunoasterii Internationale, la care prestigiosi invitati ofera exemplul viu al principiului de baza al programului: acela ca „o buna cunoastere a scenei internationale si o intelegere globala a problemelor sunt, in prezent, tinte indispensabile ale educatiei“. Din perspectiva unui beneficiar al programelor, putem cita, din acelasi numar, 1 mai 2002, al revistei International Moasaic, editata de Biroul de Programe Internationale al respectivei Universitati, pe o fosta bursiera din Africa de Sud, pe care experienta Americii a invatat-o ca „toate visele noastre se implinesc daca avem curajul sa le urmam“. Un vis de succes, care, pentru lumea academica americana, a inceput cu adevarat la Universitatea Harvard, sub presedintia lui Charles Eliot. Acesta a transformat institutia americana de invatamant superior de tip colegiu, menit a pregati personal didactic, intr-o universitate moderna, in care se studia tot ceea ce era mai de pret in stiinta si cultura epocii - fara a se renunta la idealul identitatii distincte a carturarului american -, in care invatamantul si cercetarea erau integrate, astfel incat universitatea sa sprijine progresul cunoasterii, mai curand decat popularizarea acumularilor anterioare. Ideea ca profesorii universitari sunt doar niste curele de transmisie a ceea ce au gandit si scris altii ar aparea intelectualului american o bizarerie paguboasa. Asa se explica, probabil, faptul ca postmodernismul, civilizatia mintii teoretice si saturate de cultura, este o creatie, in cea mai mare parte, americana. Este rezultatul unei expansiuni epistemologice care a urmat experientei frontierei geografice, epopeii cuceririi vestului salbatic. O victorie asupra limitelor, asa cum sugereaza un paradoxal titlu din aceeasi revista: „Despre frontiera globala in cercetare“. A nu mai admite nici o frontiera inseamna a tinde catre integrarea domeniilor si internationalizarea aventurii cunoasterii. A alcatui un program curricular pentru o catedra de literatura, care sa pregateasca viitori cercetatori sub toate aspectele: istorie si teorie literara, filosofie a culturii, reevaluare a epocilor literare din perspectiva noilor teorii, acribie a cercetarii surselor, paleografie, dar si cercetare a relatiilor literaturii cu alte discursuri: stiintifice, politice, antropologice etc. A gazdui cercetatori straini si a oferi burse pentru studiu in strainatate, a face accesibile, prin Internet, ultimele rezultate ale cercetarii, pentru a inlatura redundantele si a accelera progresul cunoasterii prin eforturile comunitatii intelectuale internationale.
Societate tipic profigurativa (care se proiecteaza permanent in viitor), America isi afirma idealul inovator cu fermitatea misionarilor convinsi ca au aflat credinta cea adevarata. Timpul se scurge la fel doar pentru cei dusi din aceasta lume, afirma un personaj al lui John Barth. Viata americana se deapana sub semnul experimentului.
„Cum ati contribuit la innoirea metodelor de cercetare si a discursului intelectual din tara dumneavoastra?“, suna o intrebare dintr-un chestionar pentru cei interesati a studia filosofia limbajului la Universitatea Yale. Aceasta, deoarece un alt semn distinctiv al americanului este implicarea in viata comunitatii. Antonimul lui „angajat“ este „ratat“. Doua figuri americane au castigat in Europa o celebritate care nu a contenit a-i nedumeri pe compatriotii lor: Edgar Allan Poe si John F. Kennedy. Cel dintai a inspirat tipul abstras din realitate si refugiat in arabescurile deformarilor ei grotesti, binecunoscutul dandy din traditia postromantismului estet si decadent. Despre cel de-al doilea, John William Ward povesteste o semnificativa scena petrecuta la Universitatea din Louvain, Belgia, unde tinerii europeni s-au intrecut in panegirice la adresa „stilului“ si „spiritului“ fostului presedinte, in vreme ce istoricii americani observau, cu ceea ce trebuie sa fi trecut drept uscaciune sceptica si calcul pragmatic, ca un presedinte nu se cuvine a fi judecat dupa ceea ce a spus inainte si dupa exercitarea mandatului, ci dupa ceea ce a facut in timpul lui... Autor al unei carti publicate in 1955, Profiluri ale curajului, dedicata unor senatori americani care au ramas fideli propriilor convingeri, infruntand interese de grup, partid sau chiar opinia electoratului, Kennedy pare mai apropiat modelului european al cultului liderului exceptional si al individualismului. In ciuda tonului admirativ, Ward isi incepe si-si incheie eseul cu contrapunctul mortii lui Kennedy, ca „suprema anihilare a eului“, ca pentru a sugera caracterul himeric si riscant al unei asemenea filosofii politice. Pentru pragmatisti, criteriul adevarului este succesul. Cu generozitate, programul Fulbright, caruia actualul director, Eminenta Sa, Arhiepiscopul Chrysostomos, i-a imprimat inalte standarde si criterii de performanta, ofera carturarului roman modelul, motivatia si mijloacele
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    CUBA 4/8 ILIE 4/8; CU.B.A. CU-Creierul, B-13 Enori ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    dancila este de unica folosinta pentru infractorul ...
    Vizita ministrului Sanatatii si a ministrului Finantelor Publice la Constanta

    erata:de stiut cuM..,; ,,monedei "(societatii) ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    adica intorc societatea cubaneza la 180°inapoi ,l ...
    Cuba și-a modificat Constituția. Este recunoscută economia de piață, dar «nu va exista un viraj capitalist»

    deja in Anglia este seceta si cu interdictia oblig ...
    Noi achiziţii în apărare: Alte 5 avioane de tip F-16 ar urma să intre în dotarea forţelor armate române

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Economie mondiala

    Auto