Sondaj:

Mergeți pe 2 noiembrie la vot?

DA
NU
NU M-AM HOTĂRÂT ÎNCĂ

Comentarii (0) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.599.55.00
021.312.13.00
E-mail:
office@curierul national.ro


Anunturi Publicitare Online


5 secunde - stiri instant


Jucarii si Accesorii Bebelusi
BestKids.ro

Jocuri si jucarii pentru copii - SaculCuJucarii.ro


« Alte articole din categoria Specializat

Revizuirile

Specializat

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Cred ca Eugen Lovinescu nu si-a imaginat cu cata insistenta va fi invocat un termen care in critica literara romaneasca se leaga de numele sau. Si anume cel de revizuiri. L-a afirmat - atunci cand cei ce-i contestau legitimitatea unei asemenea atitudini - si nu erau nume deloc lipsite de importanta, precum G. Ibraileanu, G. Calinescu, Perpessicius - aducand argumente de ordin estetic, de psihologie literara si sociala. Nu vrem sa intram pe taramul unei disertatii de istorie literara, dar nu putem sa nu ne referim la ceea ce spunea Eugen Lovinescu in cel de-al saselea volum al Criticelor sale, editie definitiva, subintitulata Revizuiri, aprilie 1928.
Criticul invoca mai intai planul politic: “Partidul Conservator cerea la inceputul veacului, mai ales prin glasul lui Delavrancea, «revizuirea constiintelor».
Se poate vorbi de revizuire si in cadrul mai modest al constiintei literare, adica al acelei constiinte formate din opiniile sugerate de scoala, la o varsta cand sufletul primeste orice fara critica si pastreaza totul si trecute apoi in inconstient pentru ca de la adapostul oricarei raspunderi sa conditioneze activitatea spirituala a omului matur”. In ultimii treisprezece ani termenul a fost invocat din nou - revizuirile avand in vedere intreaga cultura si publicistica dintre 1944 - 1989, aproape o jumatate de secol. Timp in care s-a scris o literatura, au circulat opere, multe dintre ele in tiraje de zeci si zeci de mii de exemplare, unele studiate pe diferite trepte ale invatamantului, s-au creat notorietati. Pe temeiul numelui consacrat de activitatea publicistica, de operele literare si stiintifice tiparite inainte de 22 decembrie 1989, ziarele, revistele, asociatiile, societatile, partidele si-au recrutat un numar insemnat de persoane si personalitati. Fiecare dintre acestia aveau, in noul demers social si politic, girul a ceea ce scrisesera si tiparisera pana atunci. Academia Romana si-a ales - cum era si firesc dupa o perioada de lunga interdictie - noi membri in toate domeniile, temeiurile fiind - nici nu aveau cum sa fie altele - opera publicata pana in 1989 in editurile, revistele de specialitate.
In acesti treisprezece ani, se parea ca literatura romaneasca se prabuseste in urma asalturilor date deopotriva de ceea ce numim cu un termen generic document, domeniu care a numarat aparitii de un interes nu o data iesit din comun, volume de memorii, jurnale, extrase din fonduri arhivistice, reconstituiri ale unor momente istorice sau carte de istorie, dar si de la polul opus - carte de consum imediat ale carei subdiviziuni nu merita sa le amintim. Si, totusi, n-a fost asa. Dupa destule seisme, cartea romaneasca de dinainte de 1989 a inceput sa fie retiparita: romancieri, poeti, critici si istorici literari au incredintat si incredinteaza unor edituri lucrarile lor aparute in perioada amintita, care isi incep un nou drum. Sigur, nu in tiraje ametitoare, de ordinul celor in care aparusera editiile succesive atunci, dar, oricum, sunt la indemana unui public, care in urma cu treisprezece ani abia se afla pe treptele cursului elementar. Sau poate nici atat. Care are libertatea sa le citeasca, sa-i placa sau sa nu-i placa, sa le selecteze sau nu printre cartile sale favorite.
Si aici se afla prima treapta o revizuirilor. Circulatia cartii (sa nu uitam ca vechile editii, sunt o prezenta in anticariate), care prin actul lecturii celor ce iau cunostinta pentru intaia oara sau a celor care vor sa vada in ce masura, la o distanta de timp, entuziasmul lecturii din anii ‘80, ‘70, ‘60 se mai repeta sau dimpotriva - reprezinta o revizuire. Care se face nu de un critic sau altul, de o revista sau alta, care pot sa aiba simpatiile si antipatiile lor, autori favoriti sau nu. Publicul traieste o permanenta stare de revizuire, de apropiere sau de departare de ceea ce a fost. Si de ceea ce i se ofera ca noutate. Nu vreau sa introduc in aceasta discutie un termen care mi se pare impropriu si anume factorul de reglare a pietei. Dar revizuirea valorilor se face de catre cititor. Pe parcursul anilor. Redescoperirile spectaculoase nefiind excluse, dupa cum caderile in indiferenta si in uitare fiind cat se poate de posibile.
Trecerea de la o epoca la alta aduce cu sine o cernere a valorilor. Chiar daca a fost “pasnica” precum cea marcata de primul razboi mondial. Dar aceasta revizuire s-a realizat prin aparitia unor opere care au impus o alta scara de valori, care au schimbat radical structura unor genuri, facandu-le sa treaca in perioada modernitatii. Aparitia imediata dupa razboi a lui “Ion” de Liviu Rebreau, a “Poemelor luminii” de Lucian Blaga, a pieselor lui Camil Petrescu si putin inainte, a “Patimei Rosii” de Mihail Sorbul, a ceea ce a urmat intr-o cadenta valorica extrem de vie - a facut caduca o buna parte a literaturii publicata in primele doua decenii.

Stiri similare:

» Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare
» Economia SUA a crescut peste estimări
» O echipa FMI vine azi la Bucuresti

Care castigase atunci sufragiile criticii, pretuirea publica, chiar premii si autorii, titluri academice. Unii dintre critici, si aici este cazul lui Eugen Lovinescu, cel care pretuise caracterul novator al poeziei lui Ion Minulescu, a crezut de datoria lui sa se delimiteze de poetul care, fata de confratii sai mai tineri, aparuti dupa 1918, dadea impresia unei desuetudini, a faptului ca nu mai are nimic comun cu nivelul liricii romanesti de dupa razboi. Altii au continuat sa scrie mai rar, ce-i drept, fiind primiti cu deferenta mai ales pentru ceea ce au reprezentat altadata, altii pur si simplu au disparut sau si-au gasit adapost la publicatii paralele cu drumul de atunci al literaturii romane.
Dar toata aceasta selectie, toate aceste revizuiri s-au realizat pentru ca literatura romana numara opere de Rebreanu, Blaga, Hortensia Papadat Bengescu, Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Al. Philippide, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Gib Mihaescu, Matei Ion Caragiale, Mircea Eliade, Ionel Teodoreanu si multi altii.
Daca e sa luam segmentul de treisprezece ani, vom vedea ca, din 1919 pana in 1932, toate genurile literaturii romane se schimbasera radical prin operele scriitorilor care, din toate punctele de vedere, propusesera o noua intelegere a artei. Multe din paginile de pana in 1918 devenisera caduce de la sine. Comparand cei treisprezece ani cati au trecut sub ochii nostri vom vedea ca literatura de astazi nu a cunoscut acelasi proces.
Literatura, acea literatura pe care cititorul o astepta acum cand toate chingile au cazut, nu a venit inca. Sau ceea ce s-a crezut ca a venit nu s-a impus in asemenea masura in constiinta criticii si a publicului incat, de la inaltimea acestor opere sa se realizeze o noua scara a valorilor. Am citit recent ca in cadrul unei dezbateri s-a spus ca din “romanul politic” al anilor de dinainte de ‘89 nu va ramane nimic. E o parere personala care trebuie demonstrata cu argumente. Dar suntem siguri ca alti critici si publicul au sa valideze integral aceasta sentinta? Cati s-au asteptat ca filmul romanesc dinainte de ‘89 sa aiba o revenire atat de spectaculoasa incat televiziunile publice si particulare sa-i acorde un loc atat de important in programele lor?
Revizuirea nu poate fi oprita la un hotar dincolo de care nu mai e loc de discutie. Asa ca, privirea critica nu poate sa fie zagazuita, mai ales in cazul autorilor (si acestia au fost cei mai multi), si-au continuat activitatea si dupa 1989. Opera lor reprezinta un tot. Continuu? Discontinuu? Criticul de astazi si istoricul de astazi si de maine vor spune. Dupa cum nici nu pot eluda generatiile, scriitorii, cartile care au aparut dupa ‘89. Cate din ele apartin literaturii in adevaratul inteles al cuvantului si cate nu sunt decat expresii ale amatorismului si veleitarismului. Cate propun o alta viziune, decat, sa spunem, cea a romanelor politice din perioada dinainte, incat acestea sa devina neviabile prin comparatie cu ceea ce s-a produs acum.
Revizuirea se face in timp si prin aparitia unui nou sistem de referinta. Distanta in timp se realizeaza prin istoriile literare care au aparut si apar: Al. Piru, D. Micu, A. Goci, Ion Rotaru, Mircea Tomus, Eugen Negrici, Mircea Ghitulescu ca si Dictionarele care ofera cititorilor posibilitatea de a se orienta intr-o perioada deloc uniforma, extrem de accidentata, ani intregi lipsita de orice forma de relief artistic ademenitoare, fiind insemnati doar cu gropi afunde. Dar careia nu i-au lipsit nici scriitorii, nici operele viabile. Or, tocmai aici se afla intrebarea: Ce anume urmaresc aceste revizuiri? Punerea in evidenta a ceea ce ramane, a ceea ce a infruntat totul si s-a impus nu numai atunci ci si dupa ce epoca a trecut? Sau anihilarea tuturor faptelor de arta din acea vreme? Nu facem nici un proces de intentie. Dar ceea ce ni se pare e ca se tinteste prea mult persoana si nu opera, ca se are in vedere atitudinea de astazi a autorului fata de care e judecata opera sa de ieri si de alaltaieri, ca un nou dogmatism si un nou exclusivism se profileaza.
Nimeni nu poate nici sa comande, nici sa opreasca revizuirea. E un fenomen spontan la care participa nu numai cel si cei ce-si propun sa o faca, ci toti “beneficiarii” literaturii. Mai precis cititorii. N-am vrea sa terminam aceste randuri pe un ton de gluma. Dar e bine sa luam aminte la ceea ce povestea Eugen Lovinescu. Si anume faptul ca, odata intalnindu-se pe strada cu Ion Minulescu, acesta i-a spus sa fie atent ca, tot revizuindu-se in ceea ce-l priveste, sa nu sfarseasca afland ca are talent
 
  • Currently 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 


Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat pe Facebook
    Ultimele comentarii:

    Pentru unii nici mita parca nu e mita.O oaie ! Pai ...
    Tulcea: Procuror DIICOT, reținut de DNA pentru că a primit mită o oaie

    Ai rabdare Victoras ! Linguseala in fata SUA nu e ...
    Joe Biden l-a sunat pe Victor Ponta

    Simona Halep a umilit-o pe fratele lui Venus.Inte ...
    Simona Halep - Serena Williams 6-0, 6-2 !

    Da la firme cu maxim 10 calculatoare. pentru o fir ...
    Ce reduceri de costuri aduce externalizarea serviciilor de IT

    Pentru România, estimările de creştere negaruve ...
    Petrescu: Putem avea o creştere economică de 5-6% pe an

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Diverse:Stare vreme

    Vremea:
    Acum: 15°C.
    La noapte: 9°C.
    Mâine: 19°C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR: Tendinta 4.4166 lei
    USD: Tendinta 3.4793 lei

    Tipografia de Sud

    Sumarul ediţiei:

    Opinii

    Eveniment

    Economie

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Economie mondiala

    Auto