Sondaj:

Mergeți pe 2 noiembrie la vot?

DA
NU
NU M-AM HOTĂRÂT ÎNCĂ

Comentarii (2) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.599.55.00
021.312.13.00
E-mail:
office@curierul national.ro


Anunturi Publicitare Online


5 secunde - stiri instant


Jucarii si Accesorii Bebelusi
BestKids.ro

Jocuri si jucarii pentru copii - SaculCuJucarii.ro


« Alte articole din categoria Specializat

Romani de pretutindeni

Sa nu-i uitam, pe cei... uitati!

Specializat - VALENTIN HOSSU LONGIN
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Sa nu-i uitam, pe cei... uitati!

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Timocenii. Subiect mult discutat in perioada interbelica, interzis de comunisti si timid abordat in deceniul final al secolului trecut. Doar de cativa ani, interesul oficialitatilor romane pentru soarta timocenilor este mai manifest, fara a avea insa ecoul scontat in randul marimilor de la Belgrad si Sofia. Chiar si acordul dintre presedintii Ion Iliescu si Voislav Kostunita, semnat la sfarsitul anului trecut, nu este respectat, in ceea ce priveste minoritatile, deoarece locuitorii din Valea Timocului, numiti vlahi, nu sunt recunoscuti ca minoritari, ci doar „grup etnic“. Aceasta situatie este cu atat mai... nefireasca si discriminatorie cu cat romanii din Banatul sarbesc - Voievodina beneficiaza de toate drepturile consfintite de legile statului. Nici vlahii din Bulgaria nu o duc mai bine, fiind si ei intr-un cumplit proces de asimilare, de peste o jumatate de veac!

Pana sa ajungem la actualele demersuri ale recent infiintatelor asociatii/organizatii/fundatii ale vlahilor timoceni, trebuie sa ne intoarcem in timp, cu multe sute de ani, pentru a-i descoperi in cronici si fapte de istorie si traditie populara. Este notoriu interesul specialistilor fata de spatiul sud-dunarean, deoarece si acesta face parte din etnogeneza poporului roman, proces complex si totodata controversat, mai ales dupa teoria lansata de R. Röesler si preluata de cativa cercetatori, cum ca originea noastra este in sudul Dunarii, de unde populatia a migrat in nordul fluviului, pe la inceputul primului mileniu! Pe langa istorici, arheologi si lingvisti straini si romani, subiectul nu-l putea lasa indiferent pe cel mai important publicist roman al veacului 19, pe poetul national Mihai Eminescu. El scria, in Timpul, din septembrie 1878: „Nu exista un stat in Europa orientala, nu exista o tara de la Adriatica pana la Marea Neagra, care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. Incepand de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia si Ertegovina, gasim pas cu pas fragmentele acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei, in Macedonia si Tesalia, in Pind ca si in Balcani, in Serbia, in Bulgaria, in Grecia pana sub zidurile Atenei“... Dialectologii au stabilit ca in aceste „fragmente“ se vorbeste in aromana, meplenoromana si istroromana, care impreuna cu dacoromana nord-dunareana formeaza cele patru dialecte ale limbii romane, care-i stapana noastra, limba unitara, „invocata si ca o marturie a «preexistentei», cum spune poetul, a poporului nostru inaintea organizarii noastre statale in secolul al XIV-lea“ (D. Vatamaniuc, in prefata volumului „Mihai Eminescu - Romanii din afara granitelor tarii si unitatea spirituala nationala“, Ed. Saeculum I. O., Bucuresti, 2000).
Unde-s vlahii? Peste tot, in spatiul geografic de care ne ocupam. Sursele medievale amintesc de existenta a peste zece VLAHII in spatiul balcanic, adica structuri administrativ-teritoriale si juridice - „confederatii de obsti taranesti“ (communitas Valachorum) - cu o anumita autonomie in teritoriile respective. De altfel, primele formatiuni statale de tip Vlahii, numindu-se chiar Vlahia Mare si Vlahia Mica, au fost in Thesalia si Epir. De mentionat ca, din secolul X, germanii folosesc, pentru popoarele romanizate din Europa, numele de Walhos, preluat de unguri ca olah si devenit, in limbile slave, vlasi, cu sens de „altceva, altcineva, celalalt“ sau „de dincolo“, „in afara de“, adica straini de ei, dincolo sau in afara teritoriului ocupat de ei! De unde si denumirea Tarii Romanesti - Muntenia, care in documentele slavone din Evul Mediu apare ca fiind Valahia. Romanii n-au agreat acest nume, nefiind „straini“ in tara lor; precum nici romanizatii sud-dunareni, care se stiu in locurile respective de cand e lumea (!), populatie mai veche decat toate neamurile scurse sau stabilite acolo in a doua jumatate a primului mileniu (bulgari si slavi). Timocenii iti spun si acum: „eu sunt roman“ si „vorbesc romaneste“, „vlahi ne zic sarbii si bulgarii, crezand ca ne umilesc“; „ei vor sa ne uitam obarsia, limba si credinta“, nedorind sa stie ca „si noi suntem urmasi ai Romei“, mai ales ca dupa retragerea aureliana din Dacia (270-275), in sudul Dunarii romanizarea s-a prelungit cu cateva secole...

Nu mai vor sa fie batjocoriti

Este imposibil sa cuprind intr-un articol istoria de doua milenii a acestei populatii, ce se ridica la circa doua milioane, aflate intr-un perimetru de aproximativ 40.000 km2 (Morave-Timoc-Vidin pana la Iantra-Svistova si culmile Balcanilor). Frontiera dintre Serbia si Bulgaria a fost stabilita de-a lungul raului Timoc (1833), comunitatea vlaho-romaneasca trezindu-se impartita in doua, cea mai mare parte (zona Craina) devenind „sarbeasca“. Ambele ramuri ale aceleiasi etnii aveau sa suporte ulterior acelasi proces de deznationalizare, din partea statelor independente sarb si bulgar, dupa ce, culmea (!), sultanul Imperiului Otoman emisese o „iradea“, prin care era recunoscuta nationalitatea romana (9 mai 1905); li se permitea locuitorilor de origine romana cultivarea lor in limba proprie si perpetuarea individualitatii etnice. Acest fapt a permis Bucurestiului sa-si sustina conationalii, prin scoli si biserica, pentru cultivarea traditiilor stramosesti si a limbii romane scrise cu caractere latine, prin carti si reviste. Printr-o intelegere intre Tito si Dej, in 1948, s-au anulat si desfiintat toate privilegiile si stipendiile romanilor-iugoslavi, in urma carora preotii, invatatorii si profesorii romani din Valea Timocului au fost extradati sau arestati, ca spioni sau provocatori ai fostului Regat Romania Mare!
De-a lungul ultimilor ani, am avut ocazia sa discut cu cativa lideri ai „vlahilor“ din Bulgaria si Serbia, printre care Dimitrie Craciunovici si Ion Cizmas (Serbia) si Ivan Juvete (Bulgaria), precum si cu impatimitii mesageri ai sudului, traitori in Romania, precum istoricul Cristea Sandu Timoc, autorul cartii „Marturii de la romanii uitati“, veteranul de razboi Remus H. Anghelescu Timocianu si nu in ultimul rand cu I.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, presedinte de onoare al Asociatiei „Astra Romana“, cu sediul la Timisoara.

Stiri similare:

» Isărescu: comparativ cu alte state din UE, avem încă spaţiu de manevre bancare
» Asigurătorii, certaţi de Negriţoiu de ziua lor
» Asigurătorii, certaţi de Negriţoiu de ziua lor

La initiativele acestora, Parlamentul, Guvernul si Presedintia Romaniei au sustinut, pe cat posibil, o serie de actiuni menite sa reduca „distanta“ dintre Tara-Mama si teritoriile locuite de timoceni: in Serbia de rasarit locuiesc, in peste 300 de sate si 20 de orase, circa 1,1 milioane de romani, iar in Bulgaria acestia traiesc in 28 de localitati pur romanesti din jurul Vidinului; pe valea Dunarii pana in Dobrogea si in perimetrul Sofia-Giumaia, pana la 700.000 de romani si aromani. Toti acestia sunt, in spiritul „fratiei“ romano-bulgaro-iugoslave, dictate de comunistii din cele trei tari, VLAHI - adica ai nimanui, drept care nu au statut juridic de minoritate, nu au deputati, scoli, biserici, acces la radio si televiziune, dar cred, in continuare, ca si pentru timoceni, soarele tot la Bucuresti rasare! Asta in timp ce sarbii si bulgarii din Romania au de toate...
Cu eforturi extraordinare, in 1991 reaparea, dupa 44 de ani, Foia numita Vorba Noastra, la Bor, „pe care a scos-o la vigiaria soarelui Miscarea Valahilor si Romanilor din Iugoslavia, da ieria oprita in anul 1948 ge spre pargia regimului“. Revista lunara, ca si Cuvantul Romanesc, aparand, de fapt, cand... apare, unde se publica articole, reportaje, interviuri si stiri despre istoria romanilor „uitati“ si situatia actuala din localitatile valahe, de la evenimente culturale la atitudini politice. Totodata, aflu ca publicatia Curcubeul Timocean a disparut, o data cu trecerea in eternitate a colegului de breasla Petru Iancovici-Timoceanu, nefiind sustinuta de oficialii nostri! Intr-o convorbire cu ziaristul Vlada Savici, de fapt Vlad Savu, imi spunea ca de nu se iau masuri la nivel statal, „ne pierdem, incet, incet, etnia, copiii nostri sunt batjocoriti in scoala, nu mai indraznesc sa vorbeasca romaneste, deoarece sunt batuti chiar de catre invatatorii sarbi. Daca nu vom fi recunoscuti ca minoritate, pierderea va fi si a noastra si a voastra!“.
M-a obsedat multa vreme sintagma din ultima parte a declaratiei sale. Intr-adevar, daca nu se vor gasi solutii-rezolvari pentru sprijinirea comunitatilor romanesti din sudul Dunarii, dincolo de propaganda nu mai exista nimic si, peste cativa ani, nici nu se va mai sti ca noi am avut atatia frati acolo. Un simplu exemplu: la ultimul recensamant din Bulgaria, unde traiesc acum peste 150.000 de romani, in formularele respective nu a fost inclusa etnia romana, fapt care i-a determinat pe vlahi/romani sa se declare... tigani (!), deoarece acestia sunt recunoscuti ca minoritate nationala! Cam acelasi lucru se intampla si in Serbia prietena, unde parlamentarii au reticente in a acorda aromanilor-vlahi calitatea de minoritate romana, deoarece sunt... prea multi! Romanii din Voievodina au toate drepturile, fiind doar vreo 40-50.000... De la negarea obarsiei romanesti a timocenilor pana la a acuza ca locuitorii Vaii Timocului doresc desprinderea de Serbia, prin antrenarea unor „trupe de comando“, este mai mult decat o diversiune, este dorinta sustinatorilor si urmasilor celor ce doreau si incepeau epurarea etnica!
Degeaba declara secretarul de stat Doru Vasile Ionescu, seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Informatiilor Publice, ca guvernul roman doreste extinderea raporturilor cu reprezentantii comunitatilor romanesti din Iugoslavia, daca partea sarba nu accepta sa-i socoteasca pe timocenii-vlahi ca fiind romani (precum si oficialitatile bulgare), cu drepturi minoritare, conform statutelor europene! Asta inseamna scoli in limba romana, slujbe religioase in limba romana, cenacluri si camine culturale romanesti, biblioteci si sedii pentru organizatiile romanilor din localitatile unde sunt majoritari! Doar unele statii Radio-TV din Timisoara si Craiova, care „bat“ in spatiul timocean, nu rezolva ideea sprijinirii romanismului sud-dunarean. Vom reveni cu amanunte si-i provoc la dialog pe cei implicati.

P.S. Bibliografie selectiva: Romanii de la sud de Dunare - Documente, Arhivele Nationale ale Romaniei, Bucuresti, 1997; Marturii de la Romanii uitaTi, Cristea Sandu-Timoc, Ed. Astra Romana, Timisoara, 1995; Romanii din Balcani, dr. Adina Berciu-Draghicescu, Ed. Globus, Bucuresti, 1996; RelaTiile Romaniei cu sud-estul european, la inceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Zbuchea, Ed. Paco, 1998; O istorie a romanilor din nord-estul Serbiei, Radu Paiusan si Ionel Cioanchiu, Ed. Ando Tours, Timisoara, 1998; Sacra Tribalia, Nicopole Passarowitz si Dunonia Svistu, Ed. Erasmus, Bucuresti, 1994; Romanii din Afara graniTelor Tarii, Mihai Eminescu, Ed. Saeculum I. O., Bucuresti, 2000; Proba exilului, Georgeta si Ioan Adam, Ed. Viitorul Romanesc, Bucuresti, 2002 - vezi interviurile si notele „O etnie in semiclandestinatate“ - Ioan Alexandrov (Bulgaria), „Cele cinci minute asteptate de romani n-au sosit inca“ - Ion Cizmas (Iugoslavia) si „O calatorie in Centrul Lumii“ - Petru Cardu (Iugoslavia)
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 3 voturi

 


Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat pe Facebook
    Ultimele comentarii:

    Mda, deci bancile comerciale nu mai sunt banci, ci ...
    Băncile ori îşi schimbă comportamentul, ori vor fi sparte în bucăţi, spune un bancher central

    Success iti dorim si puterea de a invinge Elena U ...
    Udrea: Dacă nu câştig prezidenţialele, electoratul de centru dreapta va vedea ce înseamnă opoziţie

    cele noi sunt mai proaste decat cele vechi.La un t ...
    De ce nu reuşesc apartamentele noi să fie cu mult mai scumpe decât cele vechi

    Cum e cu limba albastra? ...
    Vânzările de lactate produse în România, în scădere

    Concluzie : Trebuie musai aprobate legile Amnistie ...
    Ponta se plânge că la Guvern nu mai semnează nimeni nimic, de frică DNA

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Diverse:Stare vreme

    Vremea:
    Acum: 2°C.
    La noapte: 1°C.
    Mâine: 7°C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR: Tendinta lei
    USD: Tendinta lei

    Tipografia de Sud

    Sumarul ediţiei:

    Actualitate Companii

    Specializat

    Politic

    Economie mondiala

    Auto