Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Executivul propune susţinerea imobiliarului fără o analiză a sectorului
Toate partidele vor să sprijine rezidenţialul cu banii contribuabililor
Măsurile asemănătoare luate de administraţia Bush au dus la actuala criză

După ce, în ultimii ani, reprezentanţii Guvernului ne-au dat asigurări că „economia duduie", iar această creştere este sustenabilă, urmând să continue într-un ritm comparabil chiar şi după 2010, începând cu luna octombrie, am sesizat o schimbare dramatică a discursului factorilor de decizie. Cuvântul „criză" a fost utilizat cu o frecvenţă sporită, iar partidele politice au prezentat o serie de propuneri pentru relansarea unor sectoare care ar putea fi afectate de accesul mai costisitor la finanţare în noul context internaţional.
Este interesant că, deşi nu avem, până în prezent, un diagnostic exact al modalităţii de repercutare a efectelor turbulenţelor financiare globale asupra României, deja ne confruntăm cu o avalanşă de programe anticriză. Majoritatea acestora sunt dominate de laitmotivul implicării statului în ajutorarea unor sectoare. În atare condiţii, s-ar impune mai degrabă o analiză judicioasă, astfel încât să se vadă în ce măsură respectivele politici ar fi de natură să relanseze anumite domenii blocate artificial sau, dimpotrivă, acestea ar reprezenta un ajutor nemeritat acordat unor companii sau sectoare neviabile pe care mecanismele pieţei, în mod corect, tind să le elimine ca pe nişte elemente parazitare, dominate de ineficienţă, generatoare de pierderi şi dezechilibre pentru economie în ansamblul ei. La sfârşitul săptămânii trecute, Guvernul a venit cu un plan de stimulare a sectorului imobiliar prin acordarea de subvenţii la construirea de locuinţe pentru tineri. De fapt, în timpul campaniei electorale, fiecare dintre cele trei partide care domină în momentul de faţă eşichierul politic s-a remarcat prin astfel de propuneri de sprijinire a pieţei rezidenţiale.
Asfel, dacă Guvernul PNL a venit cu măsura reducerii TVA pentru achiziţionarea primei locuinţe până la 5%, PSD a promis demararea unui program amplu prin care, în viitorii patru ani, să fie construite încă 400.000 de locuinţe pentru tineri. Promisiunea lui Mircea Geoană, de transformare a României „într-un imens şantier", dincolo de problematica finanţării respectivelor investiţii, nu are la bază un studiu de oportunitate serios. Aprecierea aproximativă a unui presupus deficit de locuinţe trebuie înlocuită cu o analiză riguroasă a stocului apartamentelor disponibile, a evoluţiei demografice, dominată în ultimii 20 de ani de un spor negativ, a numărului românilor plecaţi în străinătate, a fluxului de forţă de muncă dinspre rural către urban, precum şi a cantităţii de apartamente în care îşi desfăşoară activitatea firme ce s-ar putea muta, în anii următori, spre clădirile de birouri cu nişte chirii în scădere. Până la conturarea precisă a acestui raport dintre necesar, disponibil şi potenţial, orice proiect de asemenea anvergură este pripit şi poate genera o risipă bugetară nedorită.
Partidul Democrat Liberal a lansat recent propunerea unui moratoriu prin care băncile comerciale să păsuiască vreme de doi ani familiile aflate în imposibilitatea achitării ratelor creditelor ipotecare. Deşi aparent generoasă, şi această iniţiativă poate determina un hazard moral generalizat fără efecte pozitive, în final, asupra debitorilor în cauză. De fapt, după doi ani de criză, este de presupus că aceştia vor fi, cu atât mai puţin, în situaţia de a rambursa împrumutul contractat în vârf de bulă speculativă. Deşi prezentată populist, ca un ajutor pentru familiile defavorizate, această măsură preconizată de PD-L este tot o mână de ajutor acordată şmecherilor din imobiliare, care mai pot lichida între timp o parte din stocul disponibil fără a avea concurenţa în piaţă a locuinţelor dampate de bănci după procedurile de executare judecătorească.
În realitate, programele de susţinere a sectorului de real estate reprezintă un ajutor nemeritat acordat unui sector ineficient care a contaminat deja, prin intermediul pieţei creditelor ipotecare, inclusiv mediul bancar. Aşa-numitul „blocaj imobiliar" nu înseamnă nimic altceva decât o corecţie necesară a unui domeniu supradimensionat, care a antrenat dezvoltarea unei bule speculative de proporţii. Spargerea acestui uriaş bubble reprezintă un fenomen benefic şi sănătos pentru economia românească, iar planurile de susţinere, departe de a reprezenta politici pozitive, înseamnă o imixtiune greşită a statului într-un proces prin care mecanismele economiei de piaţă corectează unele excese conturate în anii anteriori. Odată ce capitalul speculativ şi-a început ieşirea de pe această categorie de active, respectivul proces nu mai poate fi oprit de factorii guvernamentali. Mai mult decât atât, sumele alocate din banii contribuabililor pentru domeniul respectiv vor fi bani risipiţi într-o perioadă în care finanţările se obţin din ce în ce mai greu. De asemenea, în pofida explicaţiilor date de politicieni, funcţia socială în cazul unor astfel de programe este inexistentă. Întârziind procesul de dezumflare a balonului speculativ din rezidenţial, familiile de tineri vor fi nevoite să aştepte mai mult pentru a obţine locuinţe la preţuri accesibile, iar multe dintre acestea vor fi încurajate să se supraîndatoreze pentru achiziţionarea de apartamente la preţuri inflamate înainte ca piaţa imobiliară românească de profil să cunoască bottom-ul.
Aşadar, toate aceste proiecte, dincolo de aparenta bună-intenţie, nu ajută tinerii care doresc să îşi cumpere o locuinţă şi nici nu reprezintă veritabile măsuri anticriză. Din contră, încurajând o continuare a exceselor pieţei imobiliare din ultimii ani, risipind banii contribuabililor în cheltuieli pe o piaţă unde o bulă speculativă tocmai se sparge şi generând un haos moral din punctul de vedere al raporturilor dintre creditori şi debitori, măsurile avansate recent de partidele politice sunt antieconomice şi păguboase. Acestea chiar pot fi privite un factor suplimentar de corupţie la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale, diverşii rechini din piaţa imobiliară urmând să se bată pentru accesul la respectivele fonduri, comenzi sau lucrări. Reamintim că, şi în anii 2000, Guvernul federal american a venit cu un astfel de program „generos" care viza stimularea familiilor de americani cu venituri modeste să îşi cumpere locuinţe. Efectul dezastruos al acestui program întocmit şi promovat de administraţia Bush, cu sprijinul politicilor monetare adoptate de Rezerva Federală Americană, a încurajat escaladarea unui bubble imobiliar fără precedent, marcat de o alocare total greşită a resurselor şi însoţit de un haos financiar fără precedent ale cărui efecte devastatoare asupra economiei mondiale le consemnăm în momentul de faţă.
Aşadar, oricât de binevoitoare, de bine ambalate ar fi aşa-zisele măsuri „anticriză" avansate de politicienii români, acestea trebuie privite cu rezerve întrucât, dincolo de eficienţa îndoielnică, ele pot produce consecinţe incalculabile din punct de vedere macroeconomic.

Executivul a majorat primele acordate pentru cumpărarea unei locuinţe

Călin Popescu Tăriceanu a inclus în planul anticriză un plan de stimulare a sectorului imobiliar prin acordarea de subvenţii la construirea de noi locuinţe.
Mai mult, pe ultima sută de metri, Executivul a decis săptămâna trecută în şedinţa de Guvern majorarea primelor acordate de stat tinerilor care deţin economii la băncile ce derulează programe pentru locuinţe şi creşterea subvenţiei de stat de la 20% la 30% din cheltuielile pentru construirea unei case proprietate personală.
Astfel, potrivit Guvernului, valoarea primei anuale pentru economiile din băncile ce derulează programe pentru locuinţe va creşte de la 15% la 25% din sumele economisite, pentru tinerii care doresc să-şi cumpere o locuinţă. Valoarea minimă a primei anuale de care beneficiază tinerii a fost de asemenea majorată de la 120 de euro la 250 de euro. Acest plan urmăreşte ca prima de stat să se acorde tuturor categoriilor de deponenţi, în funcţie de vârsta persoanei şi de numărul de copii. În 2009 vor primi aceste prime de stat circa 150.000 de beneficiari, sumele fiind aferente anului 2008.
O altă măsură se referă la creşterea subvenţiei de stat de la 20% la 30% din cheltuielile pentru construcţia unei locuinţe proprietate personală. Această subvenţie nu poate depăşi echivalentul în lei al sumei de 15.000 de euro (comparativ cu 10.000 de euro, în prezent). Prevederea se aplică pentru toate locuinţele care nu au fost finalizate şi predate către beneficiari până la data intrării în vigoare a actului normativ.
Anterior, Guvernul oferise o subvenţie de 20% pentru tinerii care au vârsta până la 35 de ani, pentru construirea primei locuinţe.

Geoană vrea să transforme România într-un "imens şantier"

La rândul său, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat în nenumărate rânduri că doreşte să stimuleze sectorul imobiliar prin demararea unui proiect prin care tinerii fără locuinţe sunt ajutaţi să se mute într-o casă nouă. Acest proiect, propus de primarul Radu Mazăre, a fost iniţial creat pentru Constanţa; în condiţiile în care social-democraţii s-au declarat încântaţi de acest proiect, PSD va extinde "programul locuinţe pentru tineri" la nivel naţional. "După 30 noiembrie, viitorul Guvern va trebui să transforme România într-un imens şantier, pentru că România trebuie să construiască pentru tinerii săi, pentru cei cu probleme sociale. Dacă, la Constanţa, Mazăre şi echipa sa vor construi case pentru 16.000 de tineri, România poate şi trebuie să construiască peste 400.000 de locuinţe. Guvernul, autorităţile locale şi sectorul privat trebuie să intre într-un parteneriat autentic, astfel încât să transformăm această criză economică din străinătate într-o oportunitate pentru România. Acesta este antidotul pe care România trebuie să îl aplice, dacă dorim să nu vină recesiunea şi peste noi",  spunea el. Acest gen de afirmaţii au fost reiterate de Geoană şi cu alte ocazii. La Congresul PSD-PC, liderul social-democrat a promis că dacă va ajunge premier "va construi 400.000 de locuinţe sociale şi pentru tineri în patru ani".
"Vom construi un milion de locuinţe în zece ani. Vom da credite ipotecare la tineri", spunea el. PSD a demarat la Constanţa un proiect prin care tinerii fără locuinţă sunt ajutaţi să se mute într-o casă nouă. Prin acest proiect, se urmăreşte ca o mie de locuinţe să fie destinate tinerilor; o garsonieră va costa cel mult 15.000 de euro, iar un apartament cu două camere, între 30.000 şi 40.000 de euro.

PD-L vorbeşte de un "răgaz" de 2 ani pentru cei care nu îşi pot rambursa creditele

Deşi se declară un partid de dreapta, PD-L pledează pentru ajutor social; mai exact, partidul condus de Emil Boc vine cu proiecte care să sprijine accesul cetăţenilor la locuinţe. Astfel, preşedintele PD-L, Theodor Stolojan, a spus că dacă va ajunge la guvernare va discuta cu băncile comerciale pentru a se lua măsuri care să prevadă ajutorarea cetăţenilor care riscă să îşi piardă casele.
El spunea că partidul său va solicita băncilor comerciale să evalueze posibilitatea prin care să se mărească durata de rambursare a creditului. Potrivit acestuia, măsura respectivă poate să diminueze efortul cetăţenilor îndatoraţi la bănci, cu plata ratelor şi dobânzilor, astfel încât cei care au luat credite pentru locuinţe să poată în continuare să-şi achite ratele.
Explicând că "locuinţa este o parte a calităţii vieţii", Stolojan a spus că "PDL este pregătit să acţioneze în două direcţii: pe de o parte, să avem discuţii clare cu băncile comerciale, să vadă dacă prin mărirea duratei de rambursare a creditului pot să le diminueze efortul cu plata ratelor şi dobânzilor. Dacă băncile nu pot face asta atunci va interveni guvernul, prin intermediul unei bănci. Nu este vorba de anularea datoriilor, ci este vorba de a le crea condiţii, pentru ca din veniturile pe care le au să poată să ramburseze ratele". Şi Adriean Videanu spunea că "vom trece neîntârziat la contracararea efectelor imediate ale crizei" prin instituirea unui moratoriu de 2 ani în ceea ce priveşte executarea silită a garanţiilor imobiliare. "Asta înseamnă că toţi cei care ajung în dificultate în rambursarea creditelor vor avea un răgaz de 2 ani de zile şi nu îşi vor pierde casele", explica el.

 

• Currently 4.95/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5