Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Tot duminică, dar la alte urne, se votează pentru PE

Aproximativ 9.150.000 de cetăţeni cu drept de vot ar trebui să se prezinte la urne pentru ca referendumul din 25 noiembrie, privind introducerea votului uninominal majoritar în două tururi pentru alegerea membrilor Parlamentului, să fie validat. Conform legii, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, informează Mediafax. La stabilirea prezenţei la urne sunt luate în calcul, pe lângă voturile valabil exprimate la răspunsul „da" şi cele la răspunsul „nu", şi voturile nule. Potrivit legii, sunt considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare. Membrii BEC au mai stabilit că buletinul nu va fi considerat nul dacă, deşi ştampila depăşeşte latura pătratului, opţiunea votantului este evidentă.

Uninominalul lui Băsescu - parlamentarii sunt aleşi la fel ca primarii

Votul uninominal majoritar propus de Traian Băsescu face ca partidele să nu mai poată participa la alegerile parlamentare cu liste, candidaţii urmând să îşi aleagă un colegiu pe care doresc să îl reprezinte în Legislativ. Parlamentarii ar urma să fie aleşi precum primarii: cel care obţine în colegiul în care candidează jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate devine parlamentar.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu cumulează această majoritate absolută, primii doi clasaţi, în ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Într-un astfel de caz, va fi declarat ales cel care va întruni numărul cel mai mare de voturi.
În prezent, deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale, pe bază de scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, precum şi pe bază de candidaturi independente.
Actualul mod de scrutin pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de tip proporţional, pe bază de liste, şi are avantajul că asigură reprezentarea în Parlament a principalelor partide politice, cu condiţia ca acestea să fie sprijinite de mai mult de 5 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot.
Dezavantajul principal al acestui sistem electoral este că populaţia trebuie să voteze liste şi nu persoane, liste care sunt stabilite de partide după criterii mai mult sau mai puţin obiective.

Românii stabiliţi în străinătate riscă să nu fie luaţi în calcul

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu sunt incluşi în listele electorale permanente în care sunt trecuţi cetăţenii români cu drept de vot şi nici în listele speciale, unde sunt trecute persoanele care se prezintă la secţia de votare şi demonstrează, cu actele de identitate, că, deşi nu figurează în listele pemanente, locuiesc pe raza secţiei de votare.
Potrivit legii, au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor şi a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Surse din BEC pentru referendum au admis că din numărul de referinţă al cetăţenilor români cu drept de vot lipsesc cetăţeni români care s-au stabilit în străinătate. Sursele citate au menţionat că numărul cetăţenilor români cu drept de vot stabiliţi în străinătate s-ar ridica la circa 15.000 de persoane.
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi identificaţi după adresa pe care o declară la completarea listei suplimentare în care sunt înscrişi la secţia de votare unde îşi exprimă votul. Surse din MIRA au declarat că statul român nu are evidenţe privind numărul exact al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate. Sursele citate au mai precizat că lipsa unei evidenţe precise este determinată de faptul că autorităţile române nu sunt informate de ţările unde se află cetăţeni români stabiliţi în străinătate în caz de deces al acestora, informează Mediafax.

Mandatele pentru PE, atribuite după principiul reprezentării proporţionale

În Parlamentul European, România va avea 35 de locuri. Cei 35 de reprezentanţi ai României în PE vor fi aleşi de pe liste propuse de partide, potrivit principului reprezentării proporţionale, folosit pentru alegerea Camerei şi a Senatului.
La alegerile pentru Parlamentul European au propus liste de candidaţi toate cele cinci partide parlamentare - PSD, PNL, PRM, PD şi PC - un număr de şase partide neparlamentare - PNŢ-CD, PIN, PNG-CD, Partidul Verde, Partidul Alianţa Socialistă şi PLD - două organizaţii ale minorităţilor naţionale, una parlamentară şi una neparlamentară, UDMR, respectiv Partida Rromilor "Pro Europa", şi candidatul independent Ladislau Tokes.
Potrivit legii, fiecare dintre formaţiunile participante au avut dreptul să facă un număr de 35 de propuneri pentru PE, la care au putut să adauge încă 10 candidaţi de rezervă.
Locul pe buletinul de vot a fost stabilit prin tragere la sorţi de către preşedintele BEC, mai întâi dintre partidele parlamentare şi, ulterior, dintre partidele neparlamentare, ultimul loc pe buletin ocupându-l candidatul independent. Votul va fi exercitat prin aplicarea ştampilei "VOTAT" în interiorul dreptunghiului în care se află lista de candidaţi a unui partid. În cadrul acestor alegeri, Biroul Electoral Central are atribuţii în organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale. Centralizarea voturilor este făcută, prin scanarea proceselor verbale de constatare a rezultatelor votării, de personalul Institutului Naţional de Statistică, care foloseşte un program de calculator achiziţionat de la SC Net Consulting. În acest proces, BEC are atribuţii în calcularea pragului electoral, a coeficientului electoral şi stabilirea partidelor care au atins pragul electoral. Biroul Electoral Central este cel care repartizează mandatele şi care înmânează candidaţilor aleşi certificatul constatator al alegerii.