Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Sondaj:

Vor fi uitate țigaretele din tutun în favoarea celor electronice?

Da
Nu
Nu știu/Nu răspund

Comentarii (1) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.599.55.00
021.312.13.00
E-mail:
office@curierul national.ro


Anunturi Publicitare Online


5 secunde - stiri instant


Jucarii si Accesorii Bebelusi
BestKids.ro

Jocuri si jucarii pentru copii - SaculCuJucarii.ro


« Alte articole din categoria Piata bursiera

Nicio soluţie la criza datoriilor

Piata bursiera - Adrian Panaite / adrian.panaite@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Autorul Charles Hugh Smith spune că măsurile luate de autorităţi în ultimii ani agravează problemele întrucât ignoră faptul că supraîndatorarea este cauza principală a acestora
Pomparea banilor ieftini şi preluarea pierderilor bancare de către state nu vor împiedica procesul natural al pieţei de restrângere a creditului
Criza va conduce la evaporarea a trilioane de dolari, euro, yeni şi yuani care reprezintă doar o avuţie-fantomă


În răstimpul de patru ani de la precedentul vârf al crizei financiare nimic nu a fost reparat în economia globală, iar falsele "soluţii" găsite de autorităţi nu numai că nu rezolvă problemele reale, dar chiar le agravează, spune Charles Hugh Smith, unul dintre autorii de pe blogul Of Two Minds. Răspunsul băncilor centrale şi al statelor la turbulenţele financiare a fost pomparea de bani şi facilitarea unor noi împrumuturi, însă aceste politici ignoră cauzele reale ale crizei.
"Sursa instabilităţii este deopotrivă vizibilă şi uşor de înţeles: prea multă datorie care nu va mai fi plătită înapoi niciodată", afirmă Smith, adăugând că dacă problema primordială a economiei este aceea că are prea multă datorie, atunci banii ieftini doar agravează dificultăţile.
Pierderile au fost realizate, de fapt, în trecut, iar acum nu pot fi depăşite fără suferinţă, doar prin utilizarea de artificii financiare. Banii împrumutaţi de state, autorităţi locale, gospodării ale populaţiei şi întreprinderi private au fost risipiţi pe consum şi alocaţi în investiţii greşite. Acum sunt prea puţine active preţioase sau colaterale pe care să se susţină stocul datoriei. Chiar şi atunci când sub incidenţa unui împrumut se află un activ real, precum o casă goală din Spania sau un pachet de titluri de stat emise de Grecia, valoarea de piaţă a acestora se află sub costul de achiziţie (pe credit).
"Realitatea este că trilioanele de dolari, euro, yeni, yuani, adunate într-o avuţie-fantomă, vor dispărea când pierderile deja existente vor fi, în final, recunoscute. Toată lumea cu expunere pe economia globală va deveni mai săracă (...) atunci când creditul se va retrage, iar procesul de deleveraging va curăţa trilioane de dolari, euro, yeni şi yuani de avuţie fantomatică", spune Smith. Fenomenul de deleveraging facilitează pieţei descoperirea adevăratului preţ al activelor aflate sub incidenţa datoriilor; acestea sunt vândute cu discount, iar din diferenţa de costul iniţial al achiziţiei lor (cu bani împrumutaţi) rezultă pierderile.

Banii ieftini nu rezolvă nimic

"Soluţiile" de combatere a crizei de până acum au vizat tocmai împiedicarea acestui proces natural al pieţei. Dincolo de acronimele folosite pentru diversele instituţii nou create şi pentru programele de intervenţie, acestea pot fi rezumate într-o singură definiţie: relaxare monetară. Orice nume ar da creaţiei de bani şi apăsării ratelor de dobândă, totul se reduce la bani abundenţi şi uşor de împrumutat cel puţin pentru bănci şi alţi jucători favorizaţi, precum cumpărătorii de case cu avans infim.
Problema este însă aceea că aceşti bani obţinuţi uşor nu repară ce a fost stricat, afirmă Smith. El explică: banii ieftini şi lichidităţile accesibile speculatorilor şi băncilor nu ajung în economie sau la oamenii de rând aşa încât nu reduc datoriile şi nici nu majorează veniturile gospodăriilor populaţiei, ceea ce îngreunează rambursarea datoriilor monumentale pe care aceştia le poartă.
Până acum, aceste fluxuri de lichidităţi nu au mers decât către speculaţiile cu acţiuni, recuperarea bursieră din ultimii ani fiind determinată de această explozie a bazei monetare. Totuşi, dinamica ultimului an ne arată că şi piaţa de acţiuni tinde să devină imună la stimulii expansiunii monetare.

Statul, aspiratorul unor pierderi care ar trebui asumate de bănci

Creditul se va restrânge din mai multe considerente, dar principala cauză este aceea că nu va mai exista suficient colateral pentru acordarea de noi împrumuturi. Într-o lume în care activele sunt aruncate în piaţă pentru ca actorii economici să rămână solvabili, creditorii vor fi foarte precauţi în a acorda bani pentru achiziţia unor active cu preţuri în scădere.
Acestui comportament de piaţă raţional i se interpun "soluţiile" găsite de autorităţi în lupta contra crizei. În ultimii ani, pierderile băncilor au fost preluate pe bilanţurile publice. Când statul "naţionalizează" o bancă, de fapt cumpără datorii; cum aceste datorii nu pot fi plătite, guvernele, în realitate, preiau pierderi.
Datoriile rele ar trebui şterse, iar creditorii privaţi astfel şi-ar asuma pierderile însă, de vreme ce datoriile sunt transferate către stat, pierderile vor exploda în contul contribuabililor.
Este şi imoral, şi neeconomic. Societatea plăteşte dobânzi pentru datorii care nu au fost făcute pentru investiţii productive şi nu au colateral. Banii care ar fi trebuit direcţionaţi către noi cheltuieli de capital şi pentru consum în interesul public, merg pentru plata unor categorii de creditori protejaţi de stat şi pe care legile capitalismului i-ar fi obligat să îşi asume pierderi.

Trilioanele rezultate din creditul aberant tot vor dispărea până la urmă

Băncile zombie sunt proprietatea statului, însă activele de pe bilanţurile lor se depreciază ca valoare, iar politica autorităţilor vizează acordarea unor noi credite. "Cine ar fi aşa de neghiob încât să acorde împrumuturi unor debitori necredibili pentru ca aceştia să cumpere active cu valoare în declin?", se întreabă Smith - şi tot el răspunde: statul.
Totuşi, creditul prudent se restrânge pe măsură ce colateralele scad în valoare, iar simpla prezenţă a creditului prostesc venit pe filiera statului nu acoperă acest proces deflaţionist. Numărul oamenilor care aşteaptă cu nervozitate să scape de activele achiziţionate în trecut îl covârşeşte pe acela al noilor cumpărători care vin cu banii rezultaţi din creditul prostesc.
Soluţia adevărată la criza creditului ar fi reconectarea riscului la consecinţe şi forţarea proprietarilor privaţi ai datoriilor imposibil de plătit să absoarbă ei înşişi pierderile care deja au apărut. Este un proces care presupune suferinţă. "Ar fi frumos ca aceste pierderi monumentale să fie limitate doar la elitele financiare globale, însă avuţia fantomatică este larg răspândită. Trilioane de dolari, euro şi yeni în active-fantomă sunt deţinute de fonduri de pensii şi companii de asigurări", avertizează Smith, adăugând că pierderile se vor răsfrânge, pe aceste canale, asupra majorităţii populaţiei.

"Realitatea este că trilioanele de dolari, euro, yeni, yuani, adunate  într-o avuţie-fantomă, vor dispărea când pierderile deja existente vor fi, în final, recunoscute. Toată lumea cu expunere pe economia globală va deveni mai săracă (...) atunci când creditul se va retrage, iar procesul de deleveraging va curăţa trilioane de dolari, euro, yeni şi yuani de avuţie fantomatică." (Charles Hugh Smith)
 
  • Currently 4.87/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.9 din 31 voturi

 


Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat pe Facebook
    Ultimele comentarii:

    doar balarii si aberatii! cresterea salariului min ...
    Ponta, despre cum poate fi acoperită reducerea CAS: Contribuţii din noi locuri de muncă, TVA din noi investiţii, recuperarea datoriilor de la firme în insolvenţă și reducerea evaziunii

    Va livra si cel de-al doilea Mistral. Pana atunci ...
    François Hollande: "Diplomația franceză este în acest moment una dintre cele mai active din lume"

    Pentru reducerea deficitului bugetar, cat si pentr ...
    Ponta, despre cum poate fi acoperită reducerea CAS: Contribuţii din noi locuri de muncă, TVA din noi investiţii, recuperarea datoriilor de la firme în insolvenţă și reducerea evaziunii

    Pentru a nu veni la putere iar COMUNISTI, SOCIALIS ...
    Rusia interzice şi importurile de conserve de fructe şi legume din R. Moldova

    Cred ca este un profit fortat. Retehnologizarile , ...
    Profit în creştere pentru Hidroelectrica, deşi veniturile au scăzut

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Diverse:Stare vreme

    Vremea:
    Acum: 20°C.
    La noapte: 18°C.
    Mâine: 30°C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR: Tendinta 4.4408 lei
    USD: Tendinta 3.2929 lei

    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: