Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

BVB şi-a fixat ţintele strategice pentru ca până în 2015 să fie unul dintre cele mai active instrumente de finanţare a economiei, dar măsurile concrete vor fi enunţate abia la numirea noului şef
Mihai Chişu (IFB Finwest): Obiectivele sună la fel pentru că de zece ani proiectul Bursei este înţepenit
Rareş Şofariu (Interest Plus Fund): Până acum au fost prea multe vorbe şi prea puţină acţiune

Deşi volumele de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti rămân derizorii, iar aceasta nu îşi îndeplineşte funcţia de bază de finanţare a economiei naţionale, mesajele optimiste şi obiectivele măreţe nu au lipsit din direcţia instituţiei în ultimii ani. Reprezentanţii noului Consiliu al Bursei se înscriu în aceeaşi tradiţie, vorbele mari nelipsind de la prezentarea de ieri, în cadrul unei conferinţe, a strategiei pe termen lung adoptate recent.
"Bursa de Valori Bucureşti va fi unul dintre cele mai active instrumente de finanţare a economiei" până în 2015, se afirmă în prezentarea realizată de către Lucian Anghel, preşedinte al Consiliului de Administraţie al BVB, în timp ce pe un orizont de timp de 10-15 ani aceasta ar urma să devină prima Bursă din Europa de Est şi Sud-Est.
Suportul pentru încheierea cu succes a ofertelor publice la companiile de stat, atragerea unor emitenţi privaţi, diversificarea produselor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative, simplificarea reglementărilor, creşterea vizibilităţii Bursei, dezvoltarea legăturilor cu autorităţile şi creşterea rolului educaţional al BVB reprezintă obiectivele strategice ale operatorului de piaţă. Mijloacele prin care aceste ţinte vor fi urmărite nu au fost menţionate, ele urmând a fi stabilite abia după desemnarea noii conduceri executive.
Reprezentanţii pieţei contactaţi ieri de Curierul Naţional nu tăgăduiesc capacitatea noilor persoane care au preluat destinele Bursei de a o înscrie pe un alt făgaş, dar consideră că declaraţiile ar trebui să vină într-o notă mai moderată. "Trebuie să lăsăm vorbele deoparte şi să vorbească mai mult faptele", ne-a declarat Rareş Şofariu, manager la Interest Plus Fund.

Lichiditate derizorie, ofertă sărăcăcioasă, listări sporadice, un număr de avarie al investitorilor activi, interconectări greoaie, neclarităţi legislative, absenţa unor produse de bază pentru o Bursă matură. Acestea sunt elementele definitorii ale Bursei de Valori Bucureşti pe care noua conducere administrativă doreşte să o schimbe la faţă, urmărind o strategie pe un deceniu sau un deceniu şi jumătate.
Dacă persoanele noi care au preluat destinele BVB trebuie creditate - până la proba contrarie - cu perspectiva unei reuşite, totuşi nu putem să nu observăm că din punctul de vedere al mesajului nu avem nicio deosebire, instituţia excelând totdeauna la capitolul declaraţiilor măreţe. În 2006, preşedintele de atunci, Septimiu Stoica, declara că piaţa de capital românească ar urma să aibă 300.000 de investitori activi (cifră incredibilă faţă de realitatea de atunci a 10.000 de conturi active şi cea de acum de numai 2.000-4.000 de persoane care îşi mai amintesc să mai apese "butoanele"). Vorbele despre maturizarea pieţei, despre short-selling, despre fuziunea cu Sibex, despre noile listări, însoţite de pretenţiile regionale, nu au lipsit, însă acestea nu numai că nu au fost concretizate până acum, dar unele, precum aducerea la tranzacţionare a BCR sau a Romtelecom, au fost îngropate definitiv.
Mandatul noii conduceri administrative începe sub auspiciile enunţării aceloraşi deziderate. Mihai Chişu, broker la IFB Finwest, spune că enunţarea aceloraşi probleme şi fixarea aceloraşi obiective se datorează faptului că de zece ani Bursa este înţepenită într-o situaţie care nu şi-a găsit rezolvarea. De aceea, fiecare conducere care vine este nevoită să reia inventarul neajunsurilor pentru că pur şi simplu acestea au rămas tot acolo. Sintetizând, problema principală a BVB este dimensiunea infimă, în contextul în care, până în prezent, reprezentanţii pieţei nu au avut capacitatea de a coagula masele şi de a cointeresa mediul privat în proiectul unei Burse dezvoltate. De aici vin şi toate celelalte elemente negative care afectează piaţa de capital locală, a mai arătat Chişu.

Să lăsăm în urmă grandomania...

România are "nevoie disperată" de finanţare inclusiv prin intermediul Bursei, a declarat ieri Lucian Anghel, preşedintele CA al BVB. El mai spune că obiectivul grupului de firme pe care îl conduce este maximizarea valorii pentru acţionari, iar aceasta se poate realiza prin urmărirea obiectivelor strategice pe termen lung. Din punctul de vedere al conceptului, Bursa se va axa pe cinci direcţii: personalul (oameni potriviţi şi bine instruiţi, creativi şi proactivi), parteneri (comunicare mai bună cu emitenţi, reglementatori, acţionari etc.), performanţă (ţinte de evaluare precisă şi motivarea echipei executive), promovare (Bursa să devină formator de opinie pe piaţa de capital) şi produse (număr crescut şi diversificat de instrumente de tranzacţionare).
"Deocamdată totul se rezumă la vorbe, pentru că întreg istoricul Bursei ne arată aceeaşi grandomanie", a declarat pentru Curierul Naţional Rareş Şofariu, manager la Interest Plus Fund. El a amintit că de cinci ani avem aceleaşi afirmaţii fără acoperire, iar rezultatele nu se văd, cu excepţia aducerii unor produse turbo şi a unor emitenţi de afară aduşi pe sistemul alternativ. Listarea Fondului Proprietatea a salvat aparenţele, pentru că fără volumele pe acest simbol lichiditatea ar fi fost la niveluri de acum cinci ani." Nu s-a schimbat nimic. Tranzacţionăm aceleaşi lucruri şi mutăm banii dintr-un buzunar în altul", a mai zis Şofariu, care crede că nu trebuie să cădem în greşeala pe care am făcut-o şi în cazul conducerilor precedente. El spune că personal are încredere în noul suflu pe care l-a primit Bursa şi că aceasta s-ar putea îndrepta spre un alt făgaş, dar noua conducere trebuie să fie mai rezervată cu declaraţiile întrucât credibilitatea nu o aduc persoanele, ci instituţia. Or, Bursa de Valori Bucureşti nu mai are credibilitate în ceea ce priveşte promisiunile şi obiectivele fixate. "Ar trebui să fim mai morali! Să nu mai vedem atâta grandomanie!", a mai zis Şofariu.

Pachet de susţinere pentru ofertele publice

Bursa preconizează un pachet de susţinere pentru ofertele publice cuprinzând organizarea de conferinţe şi seminarii, oferirea unor programe de instruire, campanii de informare locale şi internaţionale, oferirea de asistenţă tehnică pentru emitenţi şi brokeri, sporirea conştientizării cu privire la ofertele publice, suport IT şi popularizarea mecanismelor bursiere. Lucian Anghel a precizat că succesul ofertelor publice nu depinde decât în mică măsură de operatorul de piaţă, dar acesta se va achita de elementele cu care poate veni în sprijinul operaţiunilor.
Adrian Lupşan, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei, spune că reprezentanţii instituţiei vor face lobby, dar şi o promovare foarte vizibilă nu numai pentru înlesnirea listărilor companiilor de stat, dar şi pentru atragerea pe Bursă a societăţilor din mediul privat. În acest sens, BVB a iniţiat un program potrivit căruia în cele 52 de săptămâni ale acestui an urmează să aibă 52 de întâlniri cu şefi ai unor companii mari care ar avea potenţialul să se listeze pe un orizont de timp de doi ani.
Bursa de la Bucureşti este suficient de mare pentru a asigura finanţare şi vizibilitate societăţilor mari, spune Lupşan, care adaugă că un pas important va fi acela al existenţei unei oferte de succes. Cel mai probabil aceasta va veni din zona publică, însă atragerea de resurse va fi în măsură să îi stimuleze şi pe antreprenorii privaţi să caute capital la BVB. În aceeaşi direcţie, ar urma să aibă loc contacte cu organizaţiile patronale, dintre care vicepreşedintele Bursei a citat Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Lupşan a citat o măsură concretă care ar veni în întâmpinarea cerinţelor emitenţilor şi investitorilor, respectiv micşorarea timpului de derulare a operaţiunilor legale legate de majorările de capital social.
Acum cei în drept sunt nevoiţi să aştepte 3-4 luni, uneori chiar jumătate de an pentru a avea acces la propriile lor lichidităţi. Micşorarea timpului necesar la câteva zile (poate chiar 48 de ore sau 36 de ore) ar favoriza derularea respectivelor operaţiuni de piaţă.

Constituie o garanţie experienţa corporativă?

Provocările sunt mari pentru Bursă, iar noul Consiliu are cele mai mari şanse de reuşită din ultimii ani, având în vedere componenţa sa, spune Mihai Chişu. Faptul că aceştia provin din interiorul corporaţiilor, inclusiv preşedintele, ne arată că ei sunt pregătiţi să rezolve problemele. Ei au deopotrivă atât mentalitatea, cât şi cultura organizaţională pentru a urmări pas cu pas dezideratele fixate astfel încât să spargă nuca grea a inconsistenţei Bursei româneşti. "Avem pretenţia ca persoanele să funcţioneze şi la Bursă ca în corporaţiile din care provin", a mai zis Chişu. Rareş Şofariu afirmă însă că acest back-ground corporativ nu reprezintă o garanţie şi că trebuie să se dea credit, în primul rând, oamenilor. El aminteşte că actuala criză financiară a pornit  tocmai din sistemul bancar corporativ.

Până unde mergem cu optimismul?

În conferinţa de presă de ieri, reprezentanţii Consiliului Bursei au ocolit multe dintre întrebările jurnaliştilor care vizau elemente concrete legate de paşii care vor fi urmaţi pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung. Perspectiva fuziunii cu o altă Bursă, planurile de atragere de emisiuni de bonduri în piaţa secundară de la BVB, profilul solicitat directorului general nu par a fi clar conturate în planurile BVB. Mihai Chişu a explicat pentru Curierul Naţional că prudenţa în afirmaţii a reprezentanţilor BVB de ieri este şi un rezultat al aşteptării unor clarificări suplimentare după desemnarea conducerii executive.
Lucian Anghel a amintit, de altfel, că acesta este şi motivul pentru care nu s-au dat cifre, acestea urmând să fie convenite cu noul director general al instituţiei. Rareş Şofariu insistă că aceeaşi prudenţă ar fi trebuit demonstrată şi la anunţarea obiectivelor. "Sigur că eşti taxat dacă pui căruţa înaintea cailor!", a afirmat acesta. El adaugă că, dat fiind climatul macroeconomic deloc încurajator, un grad de optimism ridicat este chiar dăunător, în măsura în care aşteptările nu ar fi confirmate de realitate. Anghel a refuzat, de altfel, să răspundă la o întrebare referitoare la materializarea unui scenariu advers, imprimat fie de factori interni, fie de conjunctura internaţională.
Fixarea unor ţinte înalte este importantă pentru Bursă, a spus preşedintele instituţiei. Şofariu spune, dincolo de obiective, că declaraţiile trebuie să fie caracterizate de reţinere. "Mai bine să avem o poziţie moderată şi fiecare dintre noi să îşi facă treburile pe părticica sa", a conchis acesta.

Priorităţile strategice fixate de Bursă

1) Suport pentru încheierea cu succes a ofertelor la companiile de stat.
2) Listarea companiilor noi la BVB şi creşterea numărului de investitori activi.
3) Dezvoltarea capabilităţilor BVB, precum şi a produselor şi serviciilor oferite de Grupul BVB.
4) Îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi a funcţionării BVB ca şi grup.
5) Simplificarea şi îmbunătăţirea reglementărilor, reducerea birocraţiei şi aplicarea celor mai bune practici internaţionale.
6) Creşterea vizibilităţii BVB şi a emitenţilor, precum şi a gradului de conştientizare a rolului important pe care îl joacă piaţa de capital din România.
7) Dezvoltarea dialogului dintre BVB şi instituţiile/autorităţile relevante pentru piaţa de capital.
8) Creşterea rolului educaţional al BVB.