Acest articol contine 2 imagini:

» Evoluţia acţiunilor Fondul Proprietatea (FP) de la listarea la BVB până în prezent (grafic zilnic)
» Schimbări în structura acţionariatului FP în cursul anului 2011

Evoluţia acţiunilor Fondul Proprietatea (FP) de la listarea la BVB până în prezent (grafic zilnic)

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

La un an de la listare, titlurile Fondului Proprietatea continuă să acapareze jumătate din rulajul pieţei
Presiunea de la vânzare din 2011 a fost resorbită cu succes prin intrarea în acţionariat a instituţionalilor străini, care cumulează 42% din deţineri
Radu Ciofu (Transilvania Capital): Cu adevărat relevantă pentru tot acest interval este lichidarea participaţiei statului

Astăzi se împlineşte un an de când acţiunile Fondului Proprietatea (FP) se află la cota Bursei de Valori Bucureşti. Din punctul de vedere al pieţei de capital româneşti, această listare a reprezentat un adevărat colac de salvare în măsura în care emitentul asigură în medie aproximativ jumătate din rulajul bursier zilnic. Din punctul de vedere al preţului, titlurile FP au avut o traiectorie negativă în piaţă, maximul din ring fiind, de altfel, cel de 0,675 lei/acţiune consemnat intraday acum un an, chiar în prima şedinţă de tranzacţionare. Acest lucru este dezamăgitor pentru acţionarii care au primit acţiuni în schimbul titlurilor de despăgubire, însă coborârea cotaţiei semnificativ sub 0,5 lei/acţiune - preţul mediu al transferurilor efectuate la Depozitarul Central înaintea listării - trebuie interpretată într-un context de piaţă.
Radu Ciofu, fondator al website-ului profitbursier.ro şi analist financiar la Transilvania Capital, atrage atenţia că era greu ca preţul să se înscrie pe o traiectorie pozitivă atât timp cât în 2011 s-a vândut aproximativ o treime din capitalul social al Fondului. Statul, care la începutul anului trecut deţinea 36,79%, şi-a realizat treptat ieşirea, în timp ce persoanele fizice despăgubite cu acţiuni FP au preferat să lichidizeze deţinerile relativ rapid, după cum reiese din statisticile privind structura acţionariatului publicate de Fond.
Simbolul FP a rezistat peste nivelul de 0,6 lei/acţiune numai în primele trei luni de tranzacţionare, după care şi-a continuat parcursul descendent, accelerat în vară de exitul relativ rapid al statului. Ministerul de Finanţe şi-a limitat deţinerea la 8,71% până la 31 august, acordând într-un ritm sporit titluri persoanelor îndreptăţite la despăgubiri. Acest proces s-a suprapus cu o conjunctură marcată de aversiune de risc pe pieţele financiare globale, ceea ce a favorizat un recul al cotaţiei către nivelul de 0,4 lei/acţiune sub care nu a coborât decât marginal.

Instituţionalii au asigurat contrapartea la cumpărare

Programul de răscumpărări operat de managerul Fondului, compania americană Franklin Templeton, în intervalul mai - septembrie la preţuri medii în zona de 0,5 lei/acţiune nu a putut contracara tendinţa de depreciere a perioadei. Radu Ciofu spune că programul a fost limitat ca efecte, mai important fiind faptul că au existat instituţionali nerezidenţi care să asigure contrapartea la cumpărare pentru exitul statului şi vânzările realizate de cei despăgubiţi. Ponderea fondurilor străine a urcat accelerat de la 18,06% la 28 februarie 2011, până la un nivel de 35,99% pe 30 septembrie 2011. În structura acţionariatului, la sfârşitul anului trecut, instituţionalii nerezidenţi ajunseseră să cumuleze deţineri reprezentând 42,14% din capitalul social al FP.
Străinii aşteptaţi deja au nume, având în vedere că unii au acumulat deţineri importante. Astfel, companiile financiare britanice Manchester Securities Corporation şi Beresford Energy Corporation au ajuns să controleze, în prezent, concertat 12,92% din Fond. Prima entitate care a acumulat peste 5% din deţineri a fost tot o societate din Regatul Unit, respectiv City of London Investment Management Company Limited. La 15 iunie 2011 aceasta a anunţat că deţinea 5,85% din FP după ce cumpărase pe piaţa de la Viena warrant-uri emise de Unicredit. Între timp, fondul şi-a majorat participaţia la 7,01% din capitalul social.
Un comportament similar l-au avut şi instituţionalii locali care şi-au majorat cu câte jumătate de procent sau câte un procent pe lună ponderea participaţiilor în fond. La 31 decembrie 2011 aceştia controlau 10,89% din acţiuni.
Radu Ciofu spune că intrarea instituţionalilor şi, în primul rând, a celor străini, reflectă încrederea pe care o au în managementul Franklin Templeton. Acesta nu a avut decizii deosebite, mişcările fiind în linia performanţelor pieţei. Unele dintre ele, precum achiziţia de acţiuni la băncile austriece Erste Group AG şi Raiffeisen AG, au fost chiar neinspirate. "Simplul fapt, totuşi, că străinii au venit să cumpere, arată o percepţie favorabilă a investitorilor faţă de managementul Fondului", a comentat Ciofu. El se aşteaptă ca perioada de acumulare să mai continue pentru aproximativ un an, în zona de 0,5 lei/acţiune pentru ca abia apoi să vedem un trend ascendent coerent.

Cât timp vor rămâne acţiunile FP o marfă cu discount?

Deocamdată, preţul de piaţă al Fondului Proprietatea - ca şi în cazul SIF-urilor - indică un discount de aproximativ 50% faţă de valoarea unitară a activului net. Această realitate se datorează unor factori cumulativi, dintre care Radu Ciofu menţionează trei: vânzările continue, faptul că FP are deţineri minoritare aproape în toate companiile şi că cea mai mare parte a acestora au ca majoritar statul. Profitabilitatea mică a acestor companii îşi spune cuvântul, în consecinţă şi asupra veniturilor Fondului.
Totuşi, rezultatele semestriale publicate în august indicau un profit net de 543,14 milioane lei în primele şase luni ale anului, semnificativ sporit faţă de cele 201,49 milioane lei obţinute în perioada similară din 2010. Activul net crescuse, de asemenea, cu 5,5%, până la nivelul de 16,2 miliarde lei. De un câştig bun în 2011 se legau şi speranţele investitorilor, având în vedere că randamentul dividendului a fost foarte scăzut anul trecut. Repartiţia din profitul pe 2010 a fost de 0,03141 lei/acţiune la nivel brut. Ciofu spune că un nivel al randamentului, situat sub media depozitelor bancare, este total nesatisfăcător pentru o acţiune exceptând existenţa unei perspective de creştere. Aceasta însă lipseşte deocamdată titlurilor FP. Din punct de vedere tehnic, acestea au ieşit din configuraţia trendului descendent. Acest lucru nu înseamnă însă că vom avea creşteri. Poate urma o lungă perioadă de consolidare, a mai spus analistul financiar de la Transilvania Capital.