Acest articol contine 2 imagini:

» Rata de creştere a masei monetare M1 şi M2 pentru lei, în intervalul septembrie 2002 - octombrie 2011
» Dinamica masei monetare

Rata de creştere a masei monetare M1 şi M2 pentru lei, în intervalul septembrie 2002 - octombrie 2011

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Un raport al grupului bancar austriac Erste spune că pentru a înţelege evoluţia bursieră din 2012 trebuie să fim atenţi la dinamica masei monetare
Banii pompaţi de băncile centrale la sfârşitul anului trecut vor impulsiona pieţele de acţiuni, dar impactul se va resimţi abia în câteva luni
România este o veritabilă campioană a creaţiei monetare în regiune în a doua jumătate a lui 2011, dar traiectoria de la BVB va fi influenţată în primul rând de fluxurile externe

Primele trei săptămâni ale anului au adus o evoluţie favorabilă pe pieţele de acţiuni. Indicele S&P500 al Bursei de la New York a avansat în acest interval cu 4,6%, în timp ce pieţele importante în care acţiunile sunt denominate în moneda euro au avut o evoluţie chiar mai bună, cu un câştig de 8,5% pe indicele DAX de la Frankfurt şi de 5,12% pe indicele CAC40 de la Paris. Dinamica a fost pozitivă şi în pieţele emergente, indicele MSCI Emerging Markets măsurat de Morgan Stanley urcând de la începutul anului cu 9,06%. Rămasă la stadiul de piaţă periferică, şi Bursa de la Bucureşti a încercat să ţină pasul cu lumea financiară, indicele financiar BET-FI, care ia în calcul cele mai lichide titluri din piaţa locală, avansând cu 8,41%.
Aceste mişcări nu sunt deloc surprinzătoare pentru analiştii grupului bancar austriac Erste. Conform unui raport publicat la sfârşitul anului trecut de instituţia de credit, 2012 ar urma să fie unul favorabil pentru pieţele de acţiuni. Argumentul principal este reprezentat de operaţiunile de piaţă realizate de băncile centrale la sfârşitul anului trecut. Studiul citat îşi asumă teoria şcolii austriece şi punctul de vedere al economistului Ludwig von Mises, potrivit căruia evoluţia burselor este influenţată în primul rând de dinamica masei monetare şi a creditului. Astfel, investitorii din pieţele de acţiuni trebuie să fie mai atenţi la fenomenele monetare şi să urmărească îndeaproape piaţa creditului.
Schimbările în dinamica masei monetare, ca şi agregatele creditului, sunt indicatori care anticipează evoluţiile bursiere. Datele istorice arată că accelerarea creşterii masei monetare şi a creditului este catalizator pentru avansul preţurilor acţiunilor, în timp ce decelerarea fenomenului creşterii cantităţii de bani pune presiune asupra Burselor. Acestea sunt dependente de apariţia suplimentară de monedă pentru a putea să se susţină pe un trend ascendent.
Pornind de la aceste observaţii, analiştii de la Erste anticipează că 2012 va fi, mai degrabă, un an bun pentru Burse având în vedere lichidităţile injectate de băncile centrale la sfârşitul anului trecut. Totuşi, mecanismul de transmitere întârziat, precum şi necorelarea momentană cu deciziile băncilor centrale din China şi India, ar putea amâna evoluţiile pozitive bursiere pentru câteva luni. Investitorii mai au de digerat date macroeconomice dezamăgitoare. Întărirea dolarului american reflectă deocamdată un apetit la risc scăzut, fapt pentru care şi raliul bursier ar putea întârzia.

Băncile centrale susţin bursele... cu bani creaţi din nimic

În cele din urmă, totuşi, banii intraţi în sistemul financiar în a doua parte a anului trecut vor trebui să se mişte către pieţele de equities, susţin analiştii Erste. Începând cu luna iulie 2011, cantitatea de euro a început să crească semnificativ, iar în decembrie 2011 masa monetară M1 consemna un avans anualizat de 24%, în măsura în care Banca Centrală Europeană a injectat sume suplimentare pentru susţinerea nivelului de lichiditate din sistem. "Credem că autorităţile de politică monetară din zonele valutare majore au luat măsurile potrivite pentru a oferi un ajutor necesar pieţelor de acţiuni în 2012", mai spune studiul citat.
Creaţia monetară din zona euro nu poate impulsiona însă Bursele, atât timp cât zona asiatică nu se pliază la această politică. În lunile octombrie - noiembrie 2011 masa monetară M1 în China avea creşteri anualizate de 8,5%, o decelerare foarte puternică faţă de vârful de 39% consemnat la jumătatea lui 2010.
De asemenea, în India rata de creştere a M1 a coborât de la 19,5% la sfârşitul lui 2010, către 1,6% în octombrie 2011.
SUA au fost coerente în politica de expansiune monetară de la declanşarea crizei, însă şi aici se vede un impas pe segmentul creditului. Dinamica acestuia continuă să fie negativă în ceea ce priveşte gospodăriile populaţiei, în timp ce creditul guvernamental a decelerat puternic după vârful din 2009. Un punct de încurajare îl constituie urcarea cu 3,7% în septembrie 2011 faţă de septembrie 2010 a împrumuturilor accesate de companii.

Vor ajunge pe BVB banii inventaţi de sistemul bancar?

Pieţele regionale vor răspunde în primul rând evoluţiilor de pe bursele mature. Raportul Erste subliniază că indicii locali sunt influenţaţi mai degrabă de fluxurile de capital externe decât de dinamica maselor monetare ale valutelor naţionale. Pieţele din Europa Centrală şi de Est sunt puternic interconectate cu ceea ce se întâmplă în economia globală. Exemplul cel mai bun este cel al crizei anilor 2007-2009, care a pus în genunchi bursele regionale nu ca urmare a evoluţiilor macroeconomice, ci a impasului masei monetare şi a creditului din statele dezvoltate.
Totuşi, Erste aruncă o privire şi asupra dinamicilor maselor monetare ale valutelor din regiune. Din acest punct de vedere, Ungaria şi România ar fi cele mai promiţătoare, cu o accelerare semnificativă a ratelor de creştere a cantităţii de bani. Ţara noastră a avut cea mai slabă performanţă dintre economiile regionale, însă, începând cu trimestrul al treilea, M1 şi M2 au accelerat consistent. Ungaria, la rândul ei, a avut rate negative ale masei monetare în 2009 şi 2010, dar de la sfârşitul anului trecut avansul cantităţii de bani a fost şi de 10%.
Mişcarea din cele două ţări este în oglindă cu a altor sisteme monetare din Europa Centrală şi de Est, unde tendinţa este de decelerare a dinamicii cantităţii de bani. Cea mai vizibilă este în Ucraina, unde după creşteri de 40-50% ale masei monetare, în octombrie 2011 creşterea anualizată a M2 era de 14,7%. În Turcia, rata de creştere a M1 a coborât de la un vârf de 34,7% în 2010, la 17,1% în noiembrie 2011. "Miracolul polonez", susţinut de un avans al masei monetare M1 care la începutul anului trecut a atins un nivel anualizat de 17,8%, ar putea să se evapore după ce dinamica s-a decelerat până la 5,2% în octombrie 2011. Acelaşi nivel de majorare a cantităţii de bani îl consemnăm şi în Republica Cehă, după ce în prima parte a anului trecut rata de creştere a M1 se situa la 14,6%.