Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

În expunerea de motive a Guvernului se găsesc observaţii favorabile pentru înlăturarea pragurilor

La final, însă, se reteaz orice speranţă

Argumentul scăderii lichidităţii, contrazis de reprezentanţii pieţei

În piaţă ştirea că Guvernul nu susţine pragurile de deţinere la SIF-uri a survenit chiar în ziua căderii sale. Un punct de vedere al Executivului care apreciază că o astfel de prevedere nu este benefică pentru Bursă, formulat în data de 15 septembrie a.c., a fost înregistrat abia luni la registratura Senatului. Documentul cuprinde mai multe observaţii care subliniază avantajul unei eliminări a pragului de deţinere de 1%, însă concluzia este negativă. Potrivit Cabinetului Boc, o decizie în acest sens ar permite o concentrare mai rapidă a unui acţionariat dispersat, ar genera pe termen scurt o creştere a volumului de tranzacţionare şi a preţului de piaţă, ar face posibilă efectuarea operaţiunilor de majorare a capitalului social, i-ar pune pe acţionarii semnificativi în situaţia de a se implica activ în administrarea societăţilor, ar fi înlăturate impedimentele create de punerea în aplicare a dispoziţiilor referitoare la obligaţia vânzării pachetelor deţinute peste limita prevăzută de lege, ar dispărea dificultăţile legate de monitorizarea respectării unei anumite limite de deţinere, s-ar crea condiţiile pentru întrunirea cvorumului şi adoptarea hotărârilor în AGA.

„Numărul argumentelor pro este covârşitor, dar concluzia este contra”, a subliniat pentru Curierul Naţional paradoxul situaţiei Mihai Chişu, broker la IFB Finwest. Dumitru Beze, preşedinte al Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a caracterizat astfel insolitul situaţiei: „Este ca şi cum la un examen un profesor i-ar spune studentului că a răspuns foarte bine la toate întrebările, dar la final i-ar pune nota 3.” Reprezentntul investitorilor menţionase săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă, că dacă din nou s-ar amâna o decizie privind pragurile la SIF-uri, piaţa de capital ar pierde din credibilitate.

Deciziile instituţiilor sunt foarte târziu cunoscute în piaţă

Întârzierea foarte mare între data emiterii respectivei note guvernamentale şi ajungerea acestui document la registratura Senatului îi pune pe gânduri pe reprezentanţii pieţei de capital. „Este vorba de o lună de zile. Punctul de vedere neoficial al Guvernului era cunoscut în piaţă, dar faptul că o hârtie atât de importantă se pierde undeva pe drum şi ajunge publică după atâta timp este lipsit de profesionalism şi nu poate să nu ridice suspiciuni în rândul investitorilor”, a comentat Mihai Chişu. În opinia sa, Guvernul convinge lumea că este greu ca piaţa locală de capital să câştige în transparenţă. Situaţia este cu atât mai contradictorie, cu cât şi motivarea Curţii Constituţionale care a respins în 14 iulie a.c. excepţia de neconstituţionalitate privind pragul de deţinere de la SIF-uri formulat de societatea Comrimet SA Galaţi, a apărut abia pe 9 octombrie în Monitorul Oficial.

Argumentul de bază al Guvernului privind scăderea lichidităţii, total lipsit de susţinere

Executivul şi-a motivat lipsa de susţinere pentru proiectul din Parlament prin „scăderea numărului de acţiuni disponibile la tranzacţionare, cu efecte negative pe termen mediu şi lung asupra lichidităţii şi, implicit, asupra formării unui preţ corect.” Mai mult decât atât, Guvernul consideră că o „concentrare a acţionariatului ar putea determina polarizarea instrumentelor de decizie şi control asupra societăţii de investiţii financiare în favoarea unui grup de persoane, permiţând promovarea intereselor acelui grup în detrimentul intereselor generale ale companiei şi ale celorlalţi acţionari.”

Mihai Chişu a afirmat că argumentaţia este „puerilă” şi „şubredă”, întrucât concentrarea excesivă a articipaţiilor ar reprezenta un caz extrem şi nu ar avea de ce să afecteze lichiditatea. „Dacă ar fi să procedăm astfel, und am ajunge. Atunci, hai să dăm o lege prin care la nicio companie să nu mai fie acţionar majoritar!”, a spus Chişu amintind că soietăţi importante cu free-float mic precum SNP Petrom sau BRD Societe Generale se află de mulţi ani la cota Bursei şi oferă o lichiditate apreciabilă chiar dacă au acţionari cu participaţii foarte mari. Reprezentantul IFB Finwest susţiune că Guvernul a adus în discuţie situaţia cea mai improbabilă. „Este cu totul nefiresc să luăm în calcul ideea extremă că s-ar ajunge la delistare sau că investitori semnificativi ar rămâne blocaţi pe participaţii uriaşe. Mai degrabă ar trebui să ne gândim la elementele favorabile cum ar fi implicarea acţionarilor în managementul societăţilor sau posibilitatea efectuării unor majorări de capital social în beneficiul tuturor”, a arătat Mihai Chişu, subliniind că cele cinci societăţi de investiţii financiare nu au utilizat niciuna din funcţiile Bursei. „Scopurile principale pentru care o companie este listată sunt acelea de a se finanţa şi de a câştiga la capitolul imagine. SIF-urile nici nu s-au finanţat prin Bursă, iar despre imagine ce să mai vorbim... Se confruntă cu o percepţie foarte proastă în opinia publică”, a conchis Mihai Chişu.

Poziţia AIPC privind pragurile la SIF-uri a rămas constantă şi a vizat eliminarea completă a lor, a subliniat la mijlocul săptămânii trecute preşedintele Asociaţiei Dumitru Beze. Acesta a subliniat că o astfel de prevedere ar permite o creştere a lichidităţii în piaţă şi nicidecum nu o restrângere a acesteia, aşa cum susţin unii. „S-ar găsi atunci investitori care să acumuleze cantităţi importante ce ar genera nu numai volum, dar şi o creştere a valorilor tranzacţionate prin majorarea cotaţiilor. În plus, s-ar crea premisele ca o societate de administrare profesionistă să fie adusă de noii acţionari semnificativi pentru un management mai performant al SIF-urilor”, explica Beze. În opinia sa, societăţile ar avea de câştigat în vizibilitate, în profitabilitate, urmând să ofere dividende mai bune. „Într-un astfel de context, intersul pentru aceste societăţi ar creşte. Nu cred că ar fi investitori care să rămână blocaţi cu pachete mari pe aceste titluri, pentru că la diverse paliere de cotare vor apărea şi marcările de profit, schimbările semn ificative în acţionariat”, susţinea preşedintele AIPC.

Piaţa a primit  cu moderaţie ştirea, dar a reacţionat favorabil la căderea Guvernului

Ieri piaţa nu a reacţionat violent la ştirea respectivă. Deşi în cea mai mare parte a zilei indicele BET-FI, care măsoară evoluţia SIF-urilor s-a tranzacţionat la valori negative, în ultima parte a şedinţei acesta a crescut, chiar în momentul în care Executivul primea votul de neîncredere în Parlament. Pe o piaţă în declin, indicele respectiv a câştigat 1,11%, până la nivelul de 23.353,68 puncte.