Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Săptămâna trecută a fost marcată în Grecia de o amplificare a acţiunilor de protest cu tentă violentă faţă de măsurile de austeritate pe care actualul guvern a fost nevoit să le adopte. "Măsurile acestea nu vor trece!", "Suntem oameni, nu cifre", "Europa trebuie să se schimbe, altfel se va prăbuşi" - au  scandat sutele de mii de demonstranţi  pe străzile Atenei şi nu numai. Din turneul său în capitale europene şi în America, premierul Papandreou  a adus doar promisiuni de susţinere politică împotriva speculatorilor, dar nici măcar o centimă ajutor concret în seifurile statului elen, aflat în pragul falimentului. Pentru moment, doar contribuabilii greci sunt chemaţi să plătească iresponsabilitatea conducătorilor lor şi agresivitatea  pieţelor financiare. Planul de austeritate votat de Parlamentul elen la 5 martie prevede, aşa cum s-a anunţat, revizuirea şi reducerea salariilor funcţionarilor publici,  a alocaţiilor sociale şi a pensiilor. Puterea de cumpărare a grecilor este grav afectată de majorarea TVA. Acuzaţi, în special de presa germană, că au în sânge corupţia şi frauda, relata un corespondent occidental la Atena, grecii se simt abandonaţi de opinia publică europeană. 

Nu numai strada denunţă măsurile antisociale

Laureatul Premiului Nobel 2001, Joseph Stieglitz, declara - referindu-se la atmosfera extrem de tensionată de la Atena - că politica de austeritate riscă să provoace o nouă recesiune care, logic, va agrava deficitul bugetar, ca urmare a reducerii veniturilor fiscale. Biroul de expertiză economică HFE din SUA a dat publicităţii o prognoză potrivit căreia  reducerea drastică  a cheltuielilor publice nu doar în Grecia, ci în general în Europa, va duce la creşterea şomajului până la 16 la sută. Acuzaţi, în special de presa germană, că au în sânge corupţia şi frauda, relata un corespondent occidental la Atena, grecii se simt abandonaţi de opinia publică europeană. Dar nu numai populaţia, ci şi oameni politici ai acestei ţări au acest sentiment. Marilena Koppa, deputat socialist în Parlamentul European, afirmă într-un interviu de presă la Strasbourg că, în opinia sa, în acest moment, ţara sa este un fel de "şoarece de laborator", Grecia fiind utilizată ca un caz de studiu pentru a arăta celorlalte ţări din zonă euro susceptibile a deveni victimele speculatorilor că Uniunea Europeană nu le va plăti factura. Or, relevă eurodeputata elenă, a te desolidariza acum de Grecia "este un joc cu mari riscuri politice". Făcând referire la atitudinea unor membri ai Parlamentului European - cu prilejul recentei sesiuni plenare de la Strasbourg - Marilena Koppa atrăgea atenţia că ţara sa "se confruntă cu un climat ostil, ce pune în cauză funcţionarea democratică a instituţiilor europene şi riscă să ne împingă rapid în braţele FMI". Trataţi drept leneşi şi sugerându-li-se să se trezească mai devreme pentru a merge la lucru şi a-şi câştiga existenţa, comenta un corespondent francez la Atena, tinerii din această ţară, aflaţi în vâltoarea revoltei violente de stradă, ar putea să se îndepărteze definitiv de Europa, în favoarea ideologiilor naţionaliste şi populiste care au început deja "să înflorească pe terenul pârjolit de criză".

Azi, în dezbaterea miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, un plan de susţinere financiară a Greciei 

Ţările zonei euro, informează  Biroul din Bruxelles al cotidianului "Le Monde", sunt tot mai aproape de  finalizarea unui plan de susţinere financiară. Ideea a făcut obiectul unor contacte, schimburi de idei între oficiali europeni - în cursul săptămânii trecute - pentru a găsi o modalitate ca la reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, ce se reuneşte azi, la Bruxelles, să se ajungă la un compromis asupra unui astfel de plan. Mecanismul de susţinere nu va fi acţionat decât în caz de necesitate, ceea ce este de aşteptat în lunile aprilie şi mai, când sunt programate termene de plată a unora dintre datoriile Greciei. Deşi oficial nu sunt enunţate date concrete referitoare la  dimensiunea eventualului sprijin financiar, este des evocată suma de 20-25 miliarde de euro, mai ales după reuniunea cu caracter tehnic de vineri a  reprezentanţilor Trezoreriilor naţionale  din zona euro, ai BCE şi ai Comisiei Europene. În faţa lor se află două opţiuni, informează ziariştii  "Le Monde" acreditaţi la Bruxelles. Pe de o parte, găsirea unei modalităţi care să faciliteze acordarea unor credite Greciei de către statele membre ale zonei, coordonate însă de Comisia Europeană. Pe de altă parte, crearea unei facilităţi de acordare de credite  de către Comisia Europeană, credite obţinute de către aceasta pe pieţele financiare, dar garantate de către celelalte state membre. Miniştrii de Finanţe au însă o misiune dificilă, dat fiind că există în continuare  deosebiri de poziţii între cei 16 membri ai zonei euro. În plus, Marea Britanie şi Suedia  consideră că cea mai buna soluţie ar fi  recurgerea de către Grecia la sprijinul financiar al FMI, aşa cum au procedat anul trecut ţări europene ce nu fac parte din  Uniunea monetară - România, Ungaria şi Letonia.

 

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 12 voturi

Comentarii