Prima pagină:

PDF
Descarcă »


Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Poate face fata sistemul de urgenta din Romania unui cutremur asemanator celui din 1977?

DA - Comentati ca sa explicati
NU- Comentati ca sa explicati
NU STIU/ NU RASPUND

Comentarii (27) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




w

« Alte articole din categoria Opinii

Cazul Grecia, embrionul unei guvernări economice a Eurolandului?

Opinii - Maria Cora
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Data adaugarii: 2010-02-15

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:


Grecii nu vor şti decât astăzi sau eventual mâine la ce "sos naţional" sau "european" vor fi adaptate finanţele lor publice. Va fi, fără îndoială, un "sos" indigest, în componenţa căruia vor fi incluse ingrediente amare - reducerea numărului funcţionarilor publici, măsuri dure împotriva evaziunii fiscale şi a muncii la negru, reduceri ale salariilor, poate şi ale pensiilor, iar din partea guvernului elen, îndrăzneala de a-şi asuma răspunderea pentru acceptarea tutelei europene. Aşa cum anunţam după summit-ul european de joia trecută, Grecia nu va primi niciun fel de ajutor direct, gen de ajutor pe care, de altfel, Atena nu l-a solicitat. În schimb, ceea ce premierul Papandreu a solicitat au fost garanţii şi cauţiuni în faţa partenerilor monetari de la care a solicitat credite spre a evita falimentul şi a câştiga răgaz pentru însănătoşirea propriilor finanţe. Acesta a fost, de fapt, primul sens al declaraţiei finale a summit-ului de la Bruxelles. Cel de-al doilea sens a fost pronunţat politic." Ţările zonei euro, se spunea în comunicat, vor lua - dacă va fi necesar - măsuri ferme şi coordonate pentru menţinerea stabilităţii financiare". Unii analişti prezenţi la summit-ul european îşi pun întrebarea dacă în această frază nu poate fi identificat un început de guvernare economică a "Eurolandului", mai ales că în scenariile referitoare la modul în care UE ar putea sprijini Grecia este prevăzută punerea în funcţiune a unor mijloace eficiente de intervenţie de care nu dispune Banca Centrală Europeană. De pildă, crearea de linii de credite, crearea unui fond monetar sau de euro-obligaţii pentru a ocoli BCE, al cărei statut interzice finanţarea unui stat membru al UE. Oricum, susţin în toate comentariile - extrem de numeroase - analiştii economici ai presei europene, "se impune luarea de măsuri urgente". Grecia este dovada unui "rău endemic" de care suferă şi alte state, aşa-numitele state PIGS (Portugalia, Italia, Spania sau Irlanda). A rămâne cu mâinile încrucişate în faţa atacurilor speculative masive împotriva ţărilor iberice, subliniau surse apropiate delegaţiilor aflate joia trecută la Bruxelles, înseamnă să contribuim la prăbuşirea monedei unice europene. Liderii europeni, adăugau ei, au înţeles că a sosit momentul să se recurgă la arme de natură politică. Deocamdată, austeritatea impusă Greciei se va extinde treptat la întreaga zonă euro şi întreaga Uniune Europeană, dat fiind că, exceptând Luxemburgul, toate statele membre suferă de deficite publice cronice şi sunt înglodate în datorii. Evaluările cele mai recente arată că deficitul Greciei ar putea fi, în 2010, de 12,2 la sută din PIB, cel al Irlandei de 14,7 la sută, al Marii Britanii de 12,9 la sută, al Spaniei de 10,1 la sută, al Lituaniei de 9,2 la sută, al Letoniei de 12,3 la sută, al Franţei de 8,2 la sută, al Portugaliei - de 8 la sută din PIB.
Faptul că Parisul şi Berlinul s-au erijat în promotorii eforturilor de salvare - bineînţeles condiţionată - a Greciei de la faliment este explicabil: băncile franceze şi cele germane sunt cele mai angajate în datoria externă a acestei ţări. Potrivit Băncii de Reglementări Internaţionale (BRI), expunerea sectorului bancar francez în Grecia este departe de a fi neglijabilă, ea ridicându-se, la finele lui 2009, la un total de 75 miliarde de dolari, respectiv 55 miliarde de euro, în timp ce expunerea băncilor germane se ridica la 43,2 miliarde de dolari. Implicarea Parisului şi a Berlinului în salvarea Greciei este determinată şi de teama impactului asupra altor ţări europene în care băncile europene, inclusiv franceze, sunt de asemenea expuse. BRI relevă, de pildă, că Spania este sursa unor imediate riscuri pentru sectorul bancar, expunerea băncilor franceze în această ţară ridicându-se la mai bine de 240 miliarde de dolari(176 miliarde de euro). Potrivit unor calcule făcute de Société Générale, riscul extinderii crizei la Spania, Portugalia sau Irlanda este de mare actualitate. Cum investiţiile băncilor europene în ţările din sudul european se ridică, în cazul Franţei şi Germaniei, la 600 miliarde de euro, este de înţeles de ce vest-europenii nu pot rămâne cu braţele încrucişate. Spania este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe analişti, ea urmând calea Greciei, motiv pentru care este des auzit sloganul "Protejând Grecia, protejaţi Spania!".

Scenarii posibile de ajutorare a Greciei


Ideea salvării financiare a Greciei, ţară cunoscută pentru trucarea repetată a cifrelor privind deficitul său, nu este uşor de a se face acceptată de către opinia publică din ţările UE, îndeosebi din Germania. Modalitatea în care este avută în vedere această operaţiune calmează oarecum spiritele în rândul contribuabililor europeni. Planul se doreşte a fi neapărat de inspiraţie interguvernamentală, o salvare venită de la Banca Centrală Europeană fiind interzisă de tratatele europene în vigoare. Presa din ultimele zile a evocat câteva posibile scenarii de salvare a Greciei, decizia finală urmând să fie decisă azi, la Bruxelles: 
- Ajutoare bilaterale. În UE nu există un mecanism conceput pentru a veni în ajutorul unei ţări din zona euro aflată în dificultate financiară.
Tratatul european interzice de altfel Băncii Centrale Europene să dea credite statelor membre, dar este posibilă acordarea - de către ţările membre - a unor ajutoare financiare individuale sau colective partenerilor din Uniune.
- Linii de credit. Această modalitate (stand-by facility) există la nivelul FMI, dar este posibilă crearea unui mecanism similar şi în zona euro. El constă într-un credit disponibil pentru ţările în dificultate, dar accesul la el să fie supus unor foarte stricte condiţii. Unii economişti susţin ideea creării unui "Fond Monetar European", la care să poată apela ţările zonei euro, în funcţie de cotizaţia depusă.  
- Garantarea împrumuturilor. Europenii se gândesc şi la posibilitatea garantării de către unele guverne a datoriei Greciei, angajându-se ca, la nevoie, să subscrie la emisiuni de obligaţiuni de către Atena.
- Vărsăminte anticipate de fonduri europene. Este studiată şi varianta transferării, anticipat, a unor fonduri europene către Grecia, un mare beneficiar al ajutoarelor europene destinat regiunilor defavorizate.
- Intervenţia BEI. În cadrul unui ajutor coordonat, unele ţări europene au evocat, de asemenea, o posibilă implicare a Băncii Europene de Investiţii (BEI), braţul financiar al UE. Activitatea ei constă, în general, în contractarea de împrumuturi pe pieţele financiare, pentru a finanţa apoi proiecte axate pe modernizarea economiei.
- Emiterea de euro-obligaţiuni. Ideea de a emite euro-obligaţiuni, împrumuturi lansate în comun de către mai multe state pentru a mutualiza riscurile, a fost relansată acum, cu prilejul crizei din Grecia, îndeosebi de către guvernul elen. Este o idee deseori dezbătută în cadrul zonei euro, dar nu întruneşte consensul. Polonia s-a declarat, acum, în favoarea unei astfel de soluţii, cu condiţia ca toate statele UE să participe.

Papandreu face reproşuri UE

Deşi guvernele elene aflate până acum la putere poartă întreaga răspundere pentru situaţia în care se află la ora actuală Grecia, ruinată de corupţie şi de o fraudă fiscală generalizată, premierul Georges Papandreu a găsit de cuviinţă să reproşeze Uniunii Europene "lipsa de îndrăzneală", incapacitatea ei de a folosi forţa de care dispune în faţa atacurilor speculative de pe pieţele internaţionale. Luând cuvântul la un Consiliu ministerial european organizat vineri, tot la Bruxelles, după reuniunea şefilor celor 27 state ale UE, Papandreu afirma: "Am sentimentul că Europa nu a înţeles încă de ce forţă dispune pentru a elabora reguli şi politici de contracarare a atacurilor speculative pe pieţele internaţionale... Astăzi, însăşi credibilitatea Europei şi voinţa ei de a face faţă pieţelor internaţionale se află în pragul unor grele încercări". Grecia, sublinia premierul elen, nu este o superputere economică şi nici politică, pentru a putea lupta singură. Lipseşte coordonarea între diferitele organisme ale UE, Comisiei Europene şi Băncii Europene Centrale, există divergenţe inclusiv în cadrul organismelor respective", remarcă premierul elen. Într-un interviu acordat cotidianului "Le Monde", premierul elen preciza că Grecia nu a cerut şi nu va cere sprijinul financiar al FMI. Ea nu a a cerut sprijin financiar nici UE, dar, a subliniat el, "noi avem nevoie de suport psihologic şi politic din partea Europei; vrem ca ea să spună public: "Da, Grecia este credibilă, garantăm că programul său de ieşire din criză este serios, realist", pentru a descuraja astfel speculaţiile. Referindu-se la managementul anterior, la transmiterea de cifre eronate către instituţiile europene, Papandreu a reproşat acestora din urmă că au acceptat astfel de cifre, în condiţiile în care s-a ştiut că guvernul precedent a adoptat - intenţionat sau nu - un sistem eronat de contabilizare a cheltuielilor militare. Surprinzător, însuşi preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, a admis, într-o declaraţie pentru cotidianul "Süddeutsche Zeitung", că instituţia pe care o conduce a comis "o gravă eroare", neglijând evoluţia situaţiei financiare din Grecia, şi a promis că, în viitor, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro se va "apleca mult mai intens şi sever asupra competitivităţii ţărilor acestei zone. În opinia lui Juncker, excluderea în acest moment a Greciei din zona euro "ar avea efecte similare celor ale unui cutremur de pământ: necontrolabile şi antrenând o reacţie extrem de negativă din partea pieţelor financiare".
 
  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 5.0 din 7 voturi

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

  1. de Ion:
    Ati vrut UE - saturati-va de UE!!!!
    2010-02-15, 09:53:13 (adresa: 194.102.139.*)

Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


Recomandat Curierul National
Ultimele comentarii:

Oferta speciala lucru la domiciliu: cautam persoan ...
Cât importante sunt firmele cu capital danez şi chinezesc pe piaţa locală a cărnii de porc

BRAVO CEAUSESCU, AI FOST MAI TARE CA KEOPS ! ...
Palatul Parlamentului depăşeşte piramida lui Keops

De ce nu informati bucurestenii ca aceasta miscare ...
Primaria Capitalei va prelua initiativa proiectului de regenerare urbana Esplanada

in clampania electorala, furea a promis solemn ca ...
Firea vrea să transforme pavilionul Romexpo în sală multifuncțională

ai chef de niste despaduriri, fa doina?! ...
Peste 16.000 de cetățeni cer protejarea Inspectorului Pădurii

Top articole:

Afişează articolele cele mai:
Votate | Comentate | Expediate

Radio Sud

Alege TV

Tipografia de Sud
Orologia Primo minuto

Sumarul ediţiei: