Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Pieţele financiare internaţionale au fost scurtcircuitate la finele săptămânii trecute de o ştire venit din Orientul Apropiat: Dubaiul a solicitat un moratoriu de şase luni pentru reglementarea modului de returnare a plăţii datoriei sale externe.
Aversiunea faţă de risc a investitorilor nu se datorează volumului datoriei statului arab, 80 miliarde de dolari, din care circa 60 miliarde sunt atrase de grupul Dubai World, cel care a solicitat moratoriul, ci mai mult de efectele băncilor care au acordat sau au intermediat creditele, cât şi, în primul rând, a capacităţii statelor emergente, cum este România, să îşi achite datoriile sau să atragă noi credite.
Astfel că după ce am văzut un raliu al euro faţă de dolar, paritatea dintre cele două monede urcând joi la un maxim al acestui an de 1,5141 dolari iar preţul unciei de aur atingea al treilea maxim istoric al săptămânii, 1.195,13 dolari, după ce banca centrală din Sri Lanka anunţase că a cumpărat 10 tone de aur de la FMI, contra a circa 375 milioane dolari, urmând deciziile similare luate de băncile centrale din India, Rusia şi Mauritius.
De altfel, pieţele anticipează posibilitatea ca India să achiziţioneze alte 200 de tone de aur de la FMI, pe lângă celelalte 200 de tone cumpărate anterior. Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au reprezentat şi motivul creşterii preţurilor la contractele cu livrarea în februarie la 1.196,80 dolari, pe piaţa de la New York.
Imediat după moratoriul financiar anunţat de Dubai, marile burse ale lumii au înregistrat scăderi, evoluţii asemănătoare având aurul sau petrolul, în timp ce cumpărările de dolari s-au înmulţit, investitorii fiind interesaţi să achiziţioneze bonuri de Tezaur americane, considerate drept "refugiu" în perioade de turbulenţe financiare.
Interesant este un alt aspect relevat pe pieţele de capital. Dolarul american a devenit principala monedă de "carry trade", luând astfel locul yenului japonez, care deţinuse circa trei - patru ani supremaţia în ochii speculatorilor, datorită faptului că din 2004 nivelul dobânzii de politică monetară a Băncii Japoniei se menţine aproape de 0%. De câteva luni însă dolarul este folosit tot mai intens de către speculatori, după ce Rezerva Federală americană a lăsat de înţeles că va menţine, pe termen lung, dobânda sa cheie în culoarul 0 - 0,25%, semnalând că aprecierea monedei americane nu va fi susţinută, în contextul în care economia SUA îşi revine din cea mai gravă recesiune a ultimelor decenii.
Dacă aruncăm un ochi către evoluţia parităţilor euro/dolar şi euro/yen vom vedea că prima a evoluat între 1,4830 şi 1,5141 dolari, cu închiderea vineri la 1,4985 dolari, iar a doua între 130,5 şi 133,3 yeni, pentru a scădea vineri până la 126,5 yeni. Soliditatea monedei nipone, văzută în contextul economic actual ca un nou refugiu, a făcut ca dolarul să scadă la finele săptămânii la un minim al ultimilor 14 ani de 84,31 yeni, pentru ca apoi să se stabilizeze la circa 86 yeni.
Aprecierea dolarului de vineri a produs o scădere puternică a preţurilor unciei de aur la Londra şi New York. Astfel, pe London Bullion Market, preţul unciei a scăzut până la 1.136,80 dolari, după maximul de joi de 1.194,60 dolari, pentru a reveni apoi în jurul nivelului de 1.160 dolari, la cele două fixinguri cotaţiile afişate fiind de 1.164,50 dolari, dimineaţa, respectiv 1.166,50 dolari, seara. Pe Comex, divizia specializată a New York Mercantile Exchange, preţurile pentru contractele cu livrarea în decembrie au coborât până la 1.130,10 dolari, pentru a creşte pe finalul şedinţei la 1.174,20 dolari. În cazul contractelor cu livrare în februarie ele au scăzut la 1.160,90 dolari.

 

• Currently 4.80/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Noteaza articolul.

Nota curentă: 4.8 din 5 voturi

Comentarii