Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Nu cu mult timp în urmă guvernatorul BNR, dl Mugur Isărescu, solicita din partea bancherilor o diminuarea a dobânzilor la creditele în lei, considerând că diferenţa între dobânda-cheie şi cele practicate de bănci ar trebui să fie de până la trei puncte procentuale, iar cele la depozitele atrase ar fi necesar să se situeze sub rata de politică monetară.
Domnia sa considera că dobânzile percepute de către bănci la împruturi, de 14 - 19% pe an, sunt mult prea mari faţă de nivelul actual al dobânzii de politică monetară a BNR care este de 8%/an.
Măsuri de acest gen ar fi mai mult decât necesare, dacă avem în vedere faptul că soldul creditului neguvernamental a totalizat la finele lunii septembrie 198,9 miliarde lei, în scădere, în termeni reali, cu 2,4% faţă de perioada similară din 2008, în timp ce creditul guvernamental a crescut cu 255,7%, la 43 miliarde lei.
Scăderea împrumuturilor este reflectată cel mai bine de un studiu al GfK România, în care se arată că, după ani buni de creştere frenetică, în mod special pe baza creditării băncilor, piata românească a bunurilor de folosinţă îndelungată a scăzut după primele nouă luni din acest an cu 42,3%, faţă de perioada similară a anului trecut, la un miliard de euro.
Cu toate acestea băncile nu se înghesuie să facă modificări ale dobânzilor, nici la împrumuturi nici la sumele atrase de la populaţie sau companii, ele profitând de pe urma celui mai mare debitor din România, Ministerul de Finanţe.
Trezoreria a renunţat la emisiunea de euro-bonduri, care urma să fie lansată în acest an, datorită reducerii posibilităţii de a se împrumuta pe pieţele internaţionale de capital, unde, datorită crizei economice şi politice, au crescut foarte mult costurile de creditare, cotaţiile contractelor pentru riscul de neplată, aşa-numitele CDS (credit default swaps), pe care investitorii străini le cumpără pentru a se asigura în caz de neplată a unui debitor din ţara noastră, au depăşit, în octombrie, nivelul de 300 de puncte procentuale, după ce în trimestrul al doilea acestea coborâseră la circa 200 de puncte.
În aceste condiţii bugetul de stat s-a alimentat constant de pe piaţa internă, prin vânzarea de titluri de stat în lei sau în valută sau prin împrumutarea de la bănci prin aşa-numitele "club loan"-uri. Împrumuturile în lei au fost realizate constant la dobânzi mai mari cu două-trei puncte procentuale peste rata de politică monetară a BNR. Ieri, Finanţele au plasat bonuri de stat cu scadenţa la şase luni în valoare de 265,26 milioane lei la un randament mediu de 10%, sub valoarea iniţială a emisiunii, care era de 800 de milioane de lei. Valoarea mai mică a sumei atrase arată că băncile aui solicitat dobânzi mai mari de 10%, încercând să profite de golurile din buget.
Lipsurile mari de buget au pus Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României în situaţia de a se întruni, ieri, într-o şedinţă specială pentru, aşa cum se arată într-un comunicat de presă, "a analiza implicaţiile bugetare, monetare şi financiare ale decalării calendarului împrumuturilor externe prevăzut pentru trimestrul IV a.c. în cadrul aranjamentului multilateral încheiat de România cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale". În aceste condiţii CA al BNR a decis, pentru a permite realizarea unui nou împrumut de tip "club loan", "reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30 la sută la 25 la sută începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009".

 

• Currently 3.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Noteaza articolul.

Nota curentă: 3.0 din 2 voturi

Comentarii