Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
"Intelectualii", de ca şi când n-ar fi fost
Opinii - Adrian Panaite(citeste alte articole de acelasi autor »)
La sfârşitul săptămânii trecute, prezentat ca un eveniment civic, am văzut ralierea, la iniţiativa fostului preşedinte Emil Constantinescu, a unui grup de 100 de intelectuali, care au semnat o scrisoare de susţinere a unuia dintre candidaţii în cursa din această toamnă pentru Palatul Cotroceni. Nu insist asupra demersului. Văzut ca o alegere a "răului cel mai mic" într-un peisaj politic deloc încurajator, acesta ar urmări o mobilizare a electoratului deja descumpănit după atâţia ani de "exerciţii" pseudo-democratice. Este interesant să vedem intelectuali "capacitându-se" în astfel de iniţiative. Asta cu atât mai mult cu cât altă parte a "intelectualităţii" s-a îmbarcat cu arme şi bagaje (sperând la avantaje) pe "distrugătorul" primului vaporean al ţării.
Rămâne un lucru uluitor cum într-o Românie în care majoritatea oamenilor a înţeles să nu mai aibă aşteptări de la politicieni, intelectualii încă găsesc puterea de a se amăgi că fac ceva folositor prin mobilizări în favoarea uneia dintre taberele politice. De fapt, "inteligentsia" românească nu a stat grozav niciodată la capitolul realism. Idealismul golit de conţinut, dublat şi negat în acelaşi timp de un "sinecurism" slugarnic, par a fi fost caracteristicile principale ale unei intelectualităţi dezosate, fără substanţă, fără constanţă, obsedată de vânarea aceloraşi fantasme, într-un răstimp în care cele mai cumplite fenomene ale societăţii post-decembriste au fost ignorate cu uşurinţă.
Putem spune, fără teama de a greşi, că intelectualitatea autohtonă a eşuat (când nu a abdicat) de la rolul de călăuză, de instanţă morală, dar şi de santinelă, care teoretic ar fi apanajul elitelor. Neînţelegând procesele istorice pe care le traversam, "intelectualii" au rămas blocaţi în aceleaşi paradigme şi marote, care ar fi trebuit consumate în anii '80 şi în primii ani după '89. Intelectualii, prin chiar definiţia termenului, ar trebui să fie cei care gândesc, care abordează problemele totdeauna din perspective noi. Cu toate acestea, observăm că, timp de 20 de ani, ceea ce denumim acum prin "intelectualitate" a evoluat într-un perimetru foarte restrâns al unor şabloane ideatice predeterminate. Într-adevăr, coordonatele au fost foarte restrânse. Condamnarea unui comunism oricum defunct, dosariade cu accent de bârfă, amestec
într-o gherilă politică neproductivă, lamentări la nivel strict retoric cu privire la decăderea morală a societăţii, toate îmbălsămate într-un zgomot de fond euro-optimist, în care beneficiile "democraţiei", ale structurilor instituţionale de tip occidental şi ale economiei de piaţă erau zugrăvite - în mod total nerealist - în cele mai favorabile culori.
Asta, în timp ce adevăratele prefaceri ale României au trecut aproape neobservate. Scheletul unei constituţii statale pseudo-democratice a permis configurarea unei societăţi de tip oligarhic în care o minoritate fără preocupări pentru bunul mers general al societăţii şi nepăsătoare faţă de viitorul pe termen lung al ţării acaparează cea mai mare parte a resurselor, monopolizând, în acelaşi timp, opinia publică prin mesaje lipsite de orice legătură cu nevoile majorităţii cetăţenilor. Oligarhia politico-financiară post-decembristă, susţinută de "intelectualitatea" surdo-mută de care vorbeam, a fost total lipsită de înţelegerea proceselor istorice pe care le-am parcurs.
Astfel, nu trebuie să ne mire că acum, la 20 de ani după schimbările din '89, avem o ţară în care activele au fost înstrăinate aproape total, în care industria productivă a fost pusă la pământ, iar datoriile contractate urcă pe o scară exponenţială imposibil de parcurs îndărăt. La nivelul administraţiei locale se fură aproape totul, în timp ce aparatul central supradimensionat este din ce în ce mai greu de finanţat. Domenii care altădată ne făceau onoare, de la cercetare şi învăţământ, până la sport şi cultură, înregistrează regrese vizibile. Generaţia tânără creşte asemenea unor buruieni, fără îngrijire din partea unei şcoli fără prestanţă sau a unor părinţi puşi pe fugă prin toată Europa pentru asigurarea unei surse de venit. Asistăm, de fapt, la falimentul leadership-ului oligarhiei postdecembriste.
Unde au fost intelectualii în această perioadă? Într-o luptă de neînţeles cu fantasme ale trecutului, bucuroşi la mici stipendii şi sponsorizări, au ignorat cu uşurinţă cea mai mare prefacere a ultimelor două decade: transferul gratuit de avuţie de la stat în mâini private. Activele, pieţele, finanţarea şi deciziile se află acum în mâna corporaţiilor occidentale care în ultimii ani au sufocat consumatorul local, aflat într-o permanentă defensivă. Preocupaţi de răfuiala cu tiranii comunişti ai trecutului, ieşiţi pe uşa din dos a istoriei, "intelectualii" noştri au uitat să îi avertizeze pe români asupra pericolului nemijlocit al celui mai feroce prădător: capitalul speculativ occidental.
Şi în anii lichidării potenţialului productiv al României, şi în perioada de boom, şi acum, în plină criză, românii sunt victime sigure într-un joc financiar pe care nu îl înţeleg şi care scapă oricărui control. Capitalul mare dictează direcţiile dezvoltării economiei şi strânge în menghină consumatorul prea puţin avizat în legătură cu fluxului banilor. Victime ale bulei imobiliare, victime ale preţurilor alimentelor manipulate de lanţurile de retail, victime ale contractelor meşteşugit făcute de băncile cu care s-au întovărăşit, victime ale exploziei costurilor de întreţinere ale locuinţelor. Acesta este portretul românului simplu al ultimilor ani într-o ţară în care multinaţionalele se laudă cu marje de profit inimaginabile în ţările de provenienţă.
Cine ar fi trebuit să îi avertizeze pe români că se află în faţa acestui prădător teribil care este capitalul occidental? Oare intelectualii euro-optimişti, entuziasmaţi de ideologiile neo-liberale şi de paradigma societăţii occidentale pe care o cunoşteau doar la suprafaţă? Antrenarea unui balon nesustenabil al creditării, cu efecte macroeconomice perverse şi impact devastator asupra unei clientele periculos expusă riscului valutar reprezintă fenomenul îngrijorător al ultimilor ani pe care "intelectualitatea" a fost incapabilă să ni-l sesizeze. Analişti creduli, incompetenţi şi lipsiţi de simţ istoric au întreţinut euforia accederii în "clubul select european". Neuitând să ne invite să fim "Pro Vest", aceştia au inoculat românilor drogul optimismului de a fi intrat într-o "oază de prosperitate". Un scepticism sănătos al românului, care să determine o precauţie suplimentară înainte de încheierea unui "parteneriat" pe termen lung cu băncile ar fi fost de dorit. Nu am avut parte de aşa ceva pentru că "intelectualii" au preferat să rămână în corul euro-entuziaştilor.
În aceste circumstanţe, ca de atâtea ori, românii au fost pe cont propriu. Cât despre intelectualitate, totul e de ca şi când n-ar fi fost...
Noteaza articolul.
Nota curentă: 5.0 din 79 voturi
Nota curentă: 5.0 din 79 voturi
Comentarii
Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.
- de Silvia:
Excelent articol! Salut cu sinceritate si incredere intelectualul semnatar, - de gimini: Foarte bun articolul. Ar fi de dat totusi cateva explicatii vizavi de impotenta intelectualitatii dambovitioase: in primul rand, e de extractie umanist-literara, pe alocuri spoita cu ceva studii tarzii vag economice. E normal sa fie... poeta. In al doilea rand, daca v-ati intrebat vreodata de ce intelectualii nostri nici in anii '80 nu au avut boase ca s-o puna de-un protest, ca in Polonia, de exemplu, (re)cititi va rog "Minima moralia" a dlui. Plesu si veti intelege ethosul bolnav al unei intregi generatii de intelectuali: nu ne bagam, las' sa stim noi ca nu ne dam cu raul si va fi bine, las' sa fim verticali in interior (si cu sira spinarii capra, as adauga eu) etc. In al treilea rand, in anii '90, cand s-ar fi putut forma noua intelectualitate, odata cu deschiderea catre Vest si accesul la finantare academica, ei bine, finantarea a fost atent dirijata tocmai catre acei indivizi dispusi sa sustina asaltul capitalului speculativ asupra Romaniei - logic, ca doar finantarile alea nu veneau de la Papa Pius, ci de la institutii de invatamant platite de acest capital! Asa ca astazi avem intelectualii pe care ni i-am format in ultimii 30-40 de ani. Sa nu ne plangem.
- de Razvan: Intelectualii astia 100 sunt doar o mica parte din cei care-l sustin pe Crin. Oricum e o initiativa inedita care-l ajuta pe Crin sa castige alegerile. Eu, personal, il voi vota. Sunt satul de prostiile lui Basescu!
- de Vlad: Cred ca intelectualii sunt influentati financiar de king of Rompetrol. Crin este simpatic, dar nu poate lupta cu mafia, mai ales ca este sustinut de Patriciu. Base este mai aproape de felul in care gandesc majoritatea romanilor, adica descurcaret. Oricum, toti care se lupta pentru Cotroceni sunt compromisi si nu o sa avem de unde alege. Nu avem de gand sa mai votez dar dupa ce am vazut campania care se duce impotriva lui Base m-am rasgandit, securisti imbogatiti au ajuns sa controleze justitia si institutiile statului, lideri de sindicate actioneaza numai la comanda lor si nu le pasa sa salveze locurile de munca.Este clar ca securisti incearca sa-si impuna preferatul. Nu m-ar mira sa vedem in continuare accidente de tipul trenurilor deraiatae in ultimele zile si multe scenarii care se intampla de obicei cand securisti nu au sustinere in guvern. Speram sa se fi saturat de furat si sa lase poporul sa respire, dar se pare ca tara asta nu mai are nici o sansa. Felicitari lui Adrian pentru articol, pacat ca nu avem mai multi formatori de opinie si analisti ca tine! Il salut si pe Nasul de la B1 care a ramas cam singurul care are subiecte cu problemele reale ale tari si invitati lui au opinii avizate!
- de Soso: Razvan esti satul de prostiile lui Basescu sau de ce ti-au bagat in cap televiziunile lui Felix si Vantu ca sunt prostii, umbalnd cu camerele si microfoanele in fundul lui si cand merge la wc sa comenteze puterea vanturilor trase de el si directia acestora ? Eu ma mai gandesc cu cine votez dar 70% merg pe varianta trandafirului Sorinel si nu a crinului. Mai stii ca o ajunge cu "Autostrada Suspendata" pana-n Banat !!!? Adevarul este ca toti cei care au incercat sa lupte cu sistemul secureilor a sfarsit cu o imagine publica facuta praf. Inca mai suntem destui in tara care reusim sa mai si gandim nu numai sa privim cu gura cascata la Mircea Badea, care ne "traduce" (de parca noi nu suntem in stare sa mai analizam) dupa bunul plac titlurile stirilor din ziarele , care culmea apartin tot lor, baietilor cu epoleti. Poate o fi bun si crinul, nu zic, dar dupa cosmarul vanzatorului de platou continental, motocicleanu sincer mi-e frica. Ma bucur ca mai exista si "Nasul" care darama peste noapte tot ce construiesc slugile Felixiene intreaga zi. Sa nu uitam ca intelectualii astia l-au sustinut si pe Constantinescu, iar cand i-a venit vremea de plecare s-au sucit la 180 de grade. Asa a fost si cu marinarul si poate asa o sa faca si cu nea Crin.Nu ar trebui sa ne mire lucrul asta.
- de mariana: felicitari pentru articol si vreau sa spun ca sunt intotalitate cu comentariul lui vlad. nici eu nu aveam de gind sa merg la vot dar cind vad dulaii astia a lui felix cum fac spume la gura atunci merg sa-l votez deal naibii pe basescu. inca o data felicitari pentru articolul bine scris de aceia am dat nota 5.
- de zizi: Salvarea domnilor va veni din partea lui Crin Antonescu in care o parte a intelectualitatii romanesti si-a pus sperantele Sa nu uitam ca liberalii au fost cei care au creat statul roman modern iar periada interbelica a ramas de referinta in istoria acestei tari. Sa ne amintim de vorbele lui I.C.Bratianu de care Crin Antonescu este calauzit Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi
- de Teodorescu: Excelent articolul și sunt convins că și flașnetele voiculesciene sau altele similare înțeleg corect spiritul acelui articol; probabil că în criza actuală , care a început să duduie și pe la noi, banii mogulilor sunt mai prețioși și de aceea verva sporită și imaginația debordandă a acestora. Acum trebuie să spun că nu reușesc să găsesc o legătură cât de cât obiectivă între liberalii antebelici și cei patricieni de astăzi, de aceea cred că, în mod cert această legătură nu există de fapt. Liberalii adevărați au ridicat și îmbogățit România, cei ce se reclamă astăzi ca fiind „continuatorii” primilor, s-au îmbogățit pe spinarea și lipsa de speranță a românilor. Cui îi pasă !?! Cât despre cel care îi reprezintă azi pe alde Tăriceanu, Remeș, Păcurariu, Patriciu, N.Nicolae, Rușanu, Athanasiu, toti niste oarecare inainte de 89, azi oameni cu multa stare, dupa ani buni, fructuosi de prezenta la guvernare a stralucit mereu prin absenta , atat pe la scoli, cat si pe la Parlament. O asemenea insistenta in a-si aplica filosofia l-a adus pe C. Antonescu la performanta remarcabila ( care nu este la indemana oricui ) de a fi absent si atunci cand este de fata. Ce garantii poate oferi acest personaj, replica a lui Geoana la liberali, electoratului roman. Pe bune va asigur ca incerc din rasputeri sa fiu cat mai obiectiv, dar asta-i marfa....
- de Soso: Te inteleg Adrian si ai toate motivele sa fii dezamagit dar sa obtii punctaj maxim din 55 de voturi este rezultatul muncii depuse de tine si impartialitatii de care dai dovada. Eu unul am numai cuvinte de lauda la adresa ta si pentru articolele tale citesc in fiecare zi Curierul National. Nu pot decat sa te felicit si sa continui sa scrii la fel caci mass-media autohtona are nevoie de cat mai multi oameni ca si tine. Inca odata felicitari !
- de Anca: Bravo, in sfirsit un suflu proaspat in presa romaneasca. Problema intelectualitatii este aceea ca... lipseste cu desavirsire. Pentru ca noi gresit consideram intelectuali pe toti aceia care, de bine de rau au absolvit o facultate. Intelectualitate inseamna mult mai mult decit studiu: inseamna cultura, educatie, civilizatie, morala, patriotism si spiritualitate. Care din ai nostri 'telectuali', pseudo-filozofi si plagiaristi implineste aceste conditii? Nu-mi vine in minte nici un nume! Intelectualii romani, fie-le tarina usoara, au murit la sfirsitul anilor cincizeci! Traiasca mediocritatea si parvenitismul postcomunist! Cit despre intrebarea retorica despre cine ar fi trebuit sa ii avertizeze pe romani asupra speculantilor occidentali, am sa va dau un raspuns: multi romani din diaspora au incercat, prin diferite mijloace sa o faca. Insa cine si-a plecat urechea sa-i asculte? Nimeni. Mistocaria romaneasca atotcunoscatoare si egalizatoare n-a vrut sa-si piarda timpul sa ia aminte. Pentru ca oricit de impotmolit in mocirla necunoasterii si nepasarii ar fi romanul, totusi el nu poate admite ca cel de linga el poate sa perceapa realitatea mai bine decit el. Drept pentru care nu ne ramine decit sa fluieram a paguba si sa ne resemnam in fata realitatii: Romania se afla in situatia pe care o meritata cu virf si indesat.
- de Gianina: Foarte bun articol, totusi o observatie, atata vreme cat puterea se alege din si prin politic cum poti sa te situezi in afara ei? A spune ca nu vreau sa am optiune e a lasa raul cel mare sa castige. Cat priveste Crin Antonescu el nu e "raul cel mic" eu cred ca e un om providential care prin cinste, inteligenta si masara va reusi sa scoata tara dim marasm. Oricum va fi mai bine din punct de vedere moral.
Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
© 2007 Curierul National. Toate drepturile rezervate. Textele şi fotografiile sunt proprietatea titularilor de copyright
şi nu pot fi reproduse fără acordul scris al acestora. Design: Dinamic Soft. Valid XHTML 1.0.
