Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Justiţia se află în grevă de patru zile, autorităţile propun felurite soluţii, care însă nu dau satisfacţii la masa negocierilor, în paralel procurori şi judecători comentează pe forumul lor, întrebându-se cum protestul lor va influenţa economia sau discutând despre realităţile profesiei lor.

"Privesc de câteva zile scandalul revoltei puterii judecătoreşti. Mi-a plăcut chestiunea ridicată de Liviu: Oare acest protest va influenţa cu ceva mersul economiei româneşti? Sau va arăta pe deplin inutilitatea acesteia? Guvernul invocă lipsa banilor din cauză de criză ca să taie salariile în sectorul public. În sectorul privat s-au tăiat singure. Judecătorii invocă, vorba lui Costel, un statut financiar similar puterii executive centrale, deşi ecourile unei hotărâri judecătoreşti de la Judecătoria Răducăneni - judeţul Iaşi nu ajung mai departe de livezile de cireşi, unde culegeam eu cu spor ca să strâng bani de ceas într-o vacanţă de vară. Pentru că, în fapt, aşa e sistemul, sistem unde, nu-i aşa, judecătorii sunt o putere", comentează un magistrat.

Metodic, sursa citată explică de unde vine criza, dar şi despre repornirea economiei: "Cine a urmărit presa internaţională a putut înţelege fenomenul: evoluţia mecanismelor financiare la nivel internaţional a făcut ca orice să poata fi trasnformat în bani. Inclusiv pierderile. Printr-un mecanism numit, în Franţa, «titrisation», orice tip de creanţă era transformată într-un titlu care putea fi tranzacţionat pe piaţa de obligaţiuni. Complexitatea acestui mecanism financiar a făcut ca «investitorii» care cumpărau astfel de titluri să nu mai ştie pe ce bază au fost create, deci să nu ştie ce riscuri îşi asumă....În prezent, pagubele provocate de instrumentele de investiţie «toxice» sunt clare. Băncile care nu au putut supravieţui s-au închis sau au fost ajutate de state. De aceea se întrevede o repornire a economiei. Justiţia şi-a adus contribuţia la asanarea economiei prin procese rapide şi decizii echitable - adică, la acelaşi tip de litigiu, acelaşi tip de soluţie".

"Ce legătură are acest fenomen cu România?", se întrebă alţi magistraţi. Singura legatură este "bula imobiliară", care s-a prăbuşit şi în România, ca şi în celelalte ţări. Această prăbuşire a dus la reevaluarea garanţiilor luate de bănci pentru credite şi la blocajul creditării, pentru că nimeni nu mai ştie cât mai valorează o garanţie în astfel de condiţii, explică tot ei.

O altă problemă abordată pe forum este cea legată de infrastructură, de traiul din credite internaţionale, de furturile instituţionalizate

"Unde a fost justiţie în tot acest timp? De ce crede justiţia că merită statutul de putere în stat ? A luptat prin ceva ca să şi-l câştige? Se văd pe undeva victimele luptei între Justiţie şi Executiv, de exemplu? Vreun corupt condamnat ? Până una-alta, cele mai rapide procese au fost cele de recuperare a sporurilor. Deci se poate. Dar pentru omul de rând, care este victima zi de zi a furtului instituţionalizat, ce a făcut justiţia ? Ştie justiţia că în România mor în accidente rutiere cam 60 la sută din câţi mor în Franta, deşi ei au o populaţie triplă şi mai mulţi kilometri de drumuri, şi mai multe maşini ? Ştie Justiţia că aceşti morţi sunt atât de mulţi din cauza lipsei infrastructurii ? Adică cea plătită, dar inexistentă. Adică furată. Ştie justiţia câţi oameni mor cu zile în spitale din cauza furtului instituţionalizat şi a sistemului şpăgar din sectorul sanitar? Ce a făcut justiţia faţă doamenii obişnuiţi să merite un statut superior acestora şi bani mai mulţi. Va spun eu ce a făcut: şi-a furat singură căciula...", se întreabă şi îşi răspunde un alt magistrat.

În opinia acestuia, "rămaşi singuri", politicienii taie de unde pot ca să le rămână lor, astfel că iau şi de la Justiţie, care "se află în aceeaşi oală cu ceilalţi".

Mergând într-un registru mai "uman", magistraţi spun că sunt procurori şi judecători "care pun suflet şi cedează psihic din cauza presiunii", însă sunt mulţi magistraţi care cumpără parfumuri "de la hoţi" în propriul birou. În timp ce magistraţi care munceau pe brânci şi citeau presa juridică străină, alţii erau plecaţi la coafor în timpul programului.

"Am văzut magistraţi vorbind cu avocaţi (dintr-ăia vechi, cu experienţă, cautaţi de clienţi tocmai pentru "experienţa" lor) despre procese şi compoziţia completelor, pe vremea când nu se tragea la sorţi. Şi am văzut cum cu o ciocolată pe lună la arhivă eşti luat primul la dosare, în dauna justiţiabilului care a făcut zeci de kilometri şi care îşi aşteptă rândul...", notează un procuror pe forumul magistraţilor.

Concluzia unora : "Aceasta este puterea judecătorească "în toata splendoarea ei".

"Acum cere rejudecare şi ameninţă cu greva foamei în faţa instanţelor, Guvernului. Poate se trezeşte Coana Justiţica. Ar fi cazul", completează un coleg.

O judecătoare spune că a fost jenată de faptul că trebuia să iasă din sala de judecată din cauza protestului, neputându-se uita spre justiţiabili, veniţi de la kilometri pentru procesele de revendicări, divorţ, partaj. Magistrata susţine însă că trebuie o reacţie din partea justiţiei, pentru ca guvernanţii să înţeleagă măcar faptul că un judecător stagiar - unul care a absolvit Institutul Naţional de Magistratură, care este extrem de dur - nu poate primi un salariu de 1.400 de lei.

"Văd acum în e-mailul domnului Niţă: Nu cerem nimic altceva decât: păstraţi puterile echilibrate (eventul coborând secretarul de stat la 3,60 cât se propune pentru judecătorul de judecătorie). Domnule Niţă, cu tot respectul, atunci când eşti (sau te consideri) egal cu o altă putere, nu îi ceri să păstreze echilibrul, ci contrabalansezi. De exemplu, primenind Executivul ca să fure mai puţin şi să se dea ca să ajungă la toţi, până în fund la domnu' ". Americanii i-au zis «hecks and balances» înfierând conceptul de «separaţia puterilor»", comentează un alt coleg magistrat.

Ministerul Justiţiei a informat, miercuri seara, că reprezentanţii Guvernului au arătat faptul că la redactarea proiectului de lege a salarizării bugetarilor s-au avut în vedere principiile care stau la baza proiectului legii, printre care şi cel al sustenabilităţii bugetare şi al "îngheţării" salariilor, plasarea puterii judiciare pe aceeaşi poziţie cu celelalte două puteri, ţinând însă cont de lanţul de funcţii din sistemul judiciar, imposibilitatea tehnică a plasării tuturor funcţiilor din sistemul judiciar la nivelul funcţiilor de senator şi deputat şi păstrarea salariilor magistraţilor, ale personalului auxiliar şi ale personalului din probaţiune la nivelul existent la data adoptării legii.

Reprezentanţii magistraţilor au solicitat menţinerea drepturilor câştigate şi ridicarea coeficienţilor de salarizare pentru magistraţi, iar reprezentanţii personalului auxiliar au solicitat diferenţierea în grila de salarizare a grefierilor cu studii medii şi a celor cu studii superioare, şi respectiv plasarea acestora din urmă corespunzător funcţiilor cu studii superioare.

La rândul său, reprezentantul personalului din probaţiune a solicitat evaluarea îmbunătăţirii plasării personalului din domeniu, având în vedere calificarea acestuia, a studiilor superioare şi a extinderii substanţiale a sarcinilor şi competenţelor din perspectiva viitoarelor coduri.

Apoi, reprezentanţii salariaţilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor au solicitat corectarea unui coeficient de salarizare pentru agentul cu studii superioare, la nivelul celui stabilit pentru gradul corespunzător din armată, corectură acceptată verbal de reprezentanţii Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.

Procurorul general, Codruţa Kovesi, a cerut Executivului, la întâlnirea de marţi, "îngheţarea" salariilor magistraţilor la nivelul din mai 2009 şi înlocuirea sporului de 10% pentru procurorii din parchetele din mediul rural cu un spor de 5 la sută pentru cei cu volum mare de activitate.

"În cadrul întâlnirii de la Guvern, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus «îngheţarea» salariilor magistraţilor la nivelul salariului din 31 mai 2009, înlocuirea sporului de 10% acordat magistraţilor care funcţionează la parchete din mediul rural, unde volumul de activitate este relativ redus, cu un spor de cinci la sută acordat magistraţilor care funcţionează la unităţile de parchet aflate în localităţile reşedinţă de judeţ şi cu volum mare de activitate", se arată într-un comunicat de miercuri al Ministerului Public.

De asemenea, propunerile formulate de procurorul general au vizat modificarea grilelor prevăzute în proiect, potrivit principiului de salarizare, astfel încât venitul actual să nu scadă, iar diferenţele salariale din cadrul sistemului judiciar să fie eliminate.

Codruţa Kovesi adresează magistraţilor procurori şi întregului personal al Ministerului Public un apel prin care solicită ca formele de protest să se încadreze în limitele legilor de organizare judiciară.

Soluţia avansată de procurorul general al României pare a fi cea mai agreată de magistraţi, mai ales cei din Bucureşti, unde mulţi vor stingerea conflictului şi întoarcerea la dosare.Amânarea soluţionării dosarelor îi încarcă pe lunile următoare şi tot magistraţii au de lucru mai mult.

• Currently 0.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5