Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Acum un an, în ciuda crizei financiare declanşate în decembrie 2007 în SUA, nu ne gândeam că vom intra în recesiune.

Într-un interviu, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, declara că "Europa de Est se află într-o situaţie delicată, mai ales ţările baltice, dar şi alte ţări din zonă, cum ar fi România", considerând că "ceea ce a început ca o criză financiară majoră şi a devenit o mare criză economică se transformă acum într-o criză a şomajului, iar dacă nu luăm măsuri, există riscul unei mari crize umanitare şi sociale, cu implicaţii politice majore".

Cu o economie supraîncălzită, cu un deficit de cont curent ridicat şi cu un sector public nerestructurat, neperformant şi supradimensionat, în ciuda creşterii excesive a deficitului bugetar, criza ne-a lovit rapid şi profund, celebra "Luminiţă" neputând să se vadă la capătul tunelului.

Recent, guvernatorul BNR declara că se aşteaptă la o ieşire mai rapidă a României din criză, el considerând că ne aflăm într-o recesiune de tip V. O recesiune de tip V echivalează cu o evoluţie a economiei în care după o creştere puternică urmează o scădere abruptă. Odată atins punctul minim al recesiunii economia revine pe o pantă ascendentă, ocolindu-se astfel fenomentul de depresie, care apare în cazul crizei în formă de U, în care economia intră într-o fază, mai lungă sau mai scurtă de depresiune. Mai există şi o a treia formă a crizei, cea în W, în care avem de-a face cu o scădere a economiei, urmată de o creştere, pentru ca apoi aceasta să reintre pe o pantă descendentă, pentru ca în final să se relanseze.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, declara la rândul său, că România ar putea depăşi perioada de criză dacă îşi va valorifica potenţialul în agricultură şi în construcţii. Numai că aceste două sectoare suferă, în prezent, de cele mai mari probleme, ceea ce poate adânci efectele recesiunii în care am intrat.

Seceta care îşi pune pecetea pe România, existând chiar posibilitatea de declarare a stării de calamitate, poate agrava situaţia economiei având în vedere posibilitatea unei scăderi şi mai mari a PIB, crescând în acelaşi timp riscurile majorării inflaţiei, prin inflamarea preţurilor, dar şi a deficitului de cont, prin majorarea importurilor. Având în vedere şi prognozele privind agricultura anului viitor, criza în V anticipată de guvernatorul BNR s-ar putea schimba în una în U sau W.

Producătorii agricoli au afirmat că seceta ar putea afecta până la 80% din producţia autohtonă de cereale, cele mai mari probleme urmând să le sufere culturile de porumb şi grâu, având în vedere că din suprafaţa agricolă a ţării pe doar o treime din ea a plouat, iar volumul zonelor irigate este foarte redus. Potrivit estimărilor făcute de cei care activează în domeniul agricol, citaţi de NewsIn, producţia de grâu din acest an se va situa în jurul a 2 - 2,5 milioane de tone, faţă de un necesar de 3 milioane de tone şi o producţie de 7,144 milioane tone în 2008, iar cea de porumb va fi de circa 1,5 milioane de tone, mai puţin de un sfert din totalul anului trecut, care a fost de 7,837 milioane tone. O astfel de situaţie poate genera, conform declaraţiilor, o creştere a preţurilor la alimente de circa 30%.

O altă componentă importantă care ar trebui să genereze ieşirea din criză o constituie relansarea consumului, cel care a reprezentat motorul creşterii PIB din ultimii 8 ani. Pe fondul aprecierii semnificative a leului faţă de euro, care scădea spre pragul de 3 lei, românii s-au înghesuit să ia credite, făcând furori celebrul "credit cu buletinul". Acum, în plină criză şi foame de lei a băncilor, nivelul dobânzilor la împrumuturi a urcat ameţitor, până la un nivel de dobândă efectivă de 27 - 30%. Aceasta a generat o încetinire a creditării, aceasta încetinind în aprilie, pentru a şaptea lună consecutivă.

Între timp Executivul continuă să se bâlbâie în privinţa unor planuri concrete de ieşire din recesiune, aşa cum arată şi cel mai recent studiu realizat de compania Deloitte, în care se precizează că majoritatea celor peste 300 de manageri consultaţi

"şi-au exprimat dezamăgirea generală faţă de rolul Guvernului ca instituţie în contextul  economic actual, cele mai frecvente nemulţumiri exprimate fiind lipsa unei planificări pe termen lung şi nehotărârea".

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5