Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

În opinia publică s-a dezbătut intens în aceste zile problematica legată de eventualitatea unui cutremur mai important. Suntem pregătiţi sau nu suntem pregătiţi? Ce ar trebui să facă autorităţile? Ştiu oamenii cum să procedeze în astfel de situaţii? Câte blocuri sunt în pericol de a cădea la primul seism major? De ce întârzie reconsolidările? Se poate face ceva? Câte apeluri sunt capabile să preia reţelele de telefonie? O serie de întrebări care necesită răspunsuri. Este bine că s-au pus. Este bine că s-a dezbătut. Până la urmă, realitatea ne spune că suntem într-o zonă seismică şi trebuie să ne pregătim şi pentru o astfel de eventualitate.
Dezbaterile despre cutremur, aşadar, nu au fost rele. Măcar de s-ar înţelege ceva. Măcar de s-ar face ceva. Măcar de s-ar fi discutat tot pe atât şi despre împrumutul cu FMI, o decizie care ar putea avea în câţiva ani efecte la fel de devastatoare ca acelea ale unui cutremur din Vrancea... Am fi vrut şi atunci la fel de intense dezbateri. De ce suma se ridică la 20 de miliarde euro? Ce se va face cu banii? Ce se va întâmpla la scadenţă? Merită să ţinem un curs pentru a asigura ieşirea capitalului speculativ? Nu este mai bine să lăsăm să iasă la iveală creditele neperformante mai repede? De ce fac băncile străine presiuni pentru reducerea rezervelor minime obligatorii? Se are în vedere rambursarea masivă a creditelor pe termen scurt către băncile-mamă? Ce se va alege atunci de banii deponenţilor? Care va fi impactul asupra economiei naţionale româneşti în perspectiva unui default generalizat pe piaţa creditelor ipotecare? Va rezista atunci "solidul sistem bancar românesc"?
Întrebările de mai sus nu au fost puse decât pe la colţuri. Nicio dezbatere. Niciun răspuns coerent. "Centura de siguranţă" a fost singura explicaţie pe care autorităţile au putut-o îngâna atunci când - în mod legitim - unii au fost suspicioşi: "De ce 20 de miliarde?" Cam atât. Şi, de ca şi când ar fi fost suficient, ne-am întors la aceeaşi agendă imbecilă: furtul de arme de la Ciorogârla, jaful de la casa de schimb valutar, spionul Floricel, bătaia din mall, EBA, demiterea lui Piţurcă, discuţia de o zi despre arestarea lui Puiu Popoviciu, candidatura lui Radu Duda, arbitrii de la DNA. La aşa probleme, când să mai discutăm despre viitorul financiar al României? Nu avem timp. Cutremurul de sâmbătă ne-a mai oferit o ocazie să evităm acest lucru.
Dacă însă am convenit că discuţia despre eventualitatea unui seism este pe deplin înţeleasă, cum este însă să agiţi o problemă total inexistentă? Luni, fel de fel de televiziuni şi de autorităţi au început din senin să discute despre o boală care cică ar fi făcut victime în Mexic, gripa porcină. Traversând Atlanticul în Spania, poate însă veni şi la noi. "Nu sunt cazuri de gripă porcină", ne asigură televiziunile, care citează, însă, specialişti ce avertizează că nu este exclus ca această boală să ajungă şi în România. 
"S-a constituit un comitet de criză", ne anunţa Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), preluată de toată media. A fost suficient ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să lanseze un comunicat şi ne-am pus cu toţii pe jar. Dacă ne-om îmbolnăvi de o boală a porcilor?
După evenimentele de la 11 septembrie 2001, media americană se chinuia să convingă opinia publică, şi aşa în stare de şoc, asupra pericolului real de a se îmbolnăvi de o boală a vacilor, antrax. Cică teroriştii ar fi trimis pacheţele cu praf alb de antrax prin poştă pentru a-i îmbolnăvi pe nefericiţii destinatari ai coletelor. Explicaţii peste explicaţii. Care sunt simptomele. Cum trebuie să se apere cetăţenii. O adevărată psihoză. Ulterior, s-a dovedit că pliculeţele de antrax reprezentau un fenomen mai mult decât izolat, ameninţarea nefiind reală. Mai mult decât atât, orice conexiuni cu celule teroriste islamice au rămas nedovedite. Singura persoană incriminată, finalmente, a fost Bruce Edwards Ivins, microbiolog, angajat al Institutului de Cercetare a Bolilor Infecţioase al Armatei SUA (USAMRIID). După ce FBI a formulat acuzaţii împotriva acestuia cu privire la "atacurile cu antrax" din 2001, Bruce Edwards Ivins s-ar fi sinucis în condiţii suspecte anul trecut. Acesta este considerat unicul vinovat pentru "terorismul" cu antrax care ţinea atunci capul de afiş al televiziunilor americane. Sărind peste explicaţiile oficiale, putem vedea, acum, la mai puţin de 10 ani, că "atentatele cu pachete de antrax" de după 11 septembrie 2001 au reprezentat o operaţiune derulată de serviciile secrete americane cu un scop asupra căruia nu s-a convenit încă.
Întorcându-ne în urmă cu mai puţin de patru ani, ne amintim de isteria privind gripa aviară, cu o istorie la fel de puţin desluşită. La fel şi cu interminabilele dezbateri despre pesta porcină. Se pare că cineva încearcă din greu să ne convingă că putem oricând contracta cele mai ciudate boli de la orătăniile din curte sau de la porcii de te miri unde. Un scenariu pus la cale la nivel mondial, la care autorităţile locale se pliază cu obedienţă, iar presa marşează în mod imbecil.
O parte din explicaţii  ar putea veni din zona războiului economic pe industria cărnii, care este deosebit de dur pe plan mondial. Eforturi pentru eficientizare, subvenţii, pentru ecologizare, pentru standardizare. Un conflict dur, la nivel global, pe care unii îl cunosc şi în care alţii rămân victime sigure. O lume mai greu de înţeles, unde regulile pieţei par astăzi clare, iar mâine se pot întoarce cu totul. De ca şi când cineva ar spune, parafrazându-l pe Galilei, "Daţi-mi un porc bolnav de gripă şi voi răsturna Universul!". Pieţele sunt bulversate din motive incerte, evocarea unor presupuse epizotii în zonele concurenţei jucând un rol important.
În acest spectacol grotesc suntem atraşi fără să vrem. Într-o ţară unde tuberculoza face din nou ravagii, unde avem încă boli eradicate în ţările civilizate de acum două secole, unde batjocura din sistemul sanitar este un fenomen extins, iar accesul la sistem este practic imposibil pentru cei din mediul rural, unde prevenţia lasă mult de dorit şi oamenii mor prin spitale din neglijenţa personalului, iată că ne simţim ameninţaţi de o nedovedită boală a porcului care a apărut acum doar câteva zile undeva prin Mexic.
De ce se încearcă menţinerea unei stări de frică în rândul populaţiei rămâne să descoperim pe viitor. În ceea ce mă priveşte, nu m-am temut vreodată că mă voi îmbolnăvi de antrax, de boala vacii nebune, de gripă aviară sau de pestă porcină. Ultima mea grijă este aceea că voi contacta nu ştiu ce boală de la te miri ce specii de dobitoace. Poate că datorită acestei ignoranţe - cine ştie - voi muri în viitor de o nouă boală a veveriţei nebune...

• Currently 4.54/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5