Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
De doi bani speranţă
Opinii - Adrian Panaite(citeste alte articole de acelasi autor »)
Tot mai des auzim de la reprezentanţi ai pieţei de real estate, dar şi de la nefericiţi investitori captivi, blocaţi pe diverse categorii de active imobiliare, pronosticuri despre o relansare a acestui sector într-un viitor predictibil, precum şi despre o iminentă atingere a unui prag minimal la nivelul preţurilor. Dacă ar fi să ne luăm după aceştia, cotaţiile nu mai pot scădea prea mult comparativ cu actualele paliere, iar undeva prin 2010-2011 ar trebui deja să consemnăm reluarea unui trend ascendent. În realitate, aceste aserţiuni nu au niciun fel de baze, după cum nu avea vreun sens perspectiva prezentată până nu demult potrivit căreia majorările de preţuri din imobiliarul românesc erau sustenabile pentru viitorii 20 de ani.
Nu numai că suntem încă departe de bottom, dar orice speranţă legată de viitoare creşteri de preţuri rămâne doar atât: o speranţă. O speranţă nerealistă. Construit pe iluzii, acest uriaş balon de săpun din real estate abia şi-a început procesul de dezumflare. Este deci prematur să vorbim de o reîntoarcere la situaţia incredibilă pe care am traversat-o în anii din urmă.
Pentru a asista la o nouă perioadă de boom la nivelul preţurilor ar trebui întrunite - înainte de toate - trei condiţii: încetarea factorilor de presiune pentru continuarea tendinţei descendente, atingerea unor praguri de unde datele fundamentale să dea sens unui parcurs pozitiv şi un flux constant de bani către acest sector fără de care nu se poate contura un trend ascendent solid. Chiar şi la o observaţie superficială, se vede cât se poate de clar că niciunul dintre factorii sus-amintiţi nu este îndeplinit.
Toţi vectorii care determină menţinerea unei presiuni constante la vânzare sunt în picioare. Scadenţele la credite ale developerilor, nevoia de lichidităţi a investitorilor, ieşirile capitalului speculativ, perspectiva reală a unei viitoare etape a executărilor silite reprezintă realităţi de netăgăduit. Adăugăm la acestea reticenţa sectorului bancar faţă de tot ce înseamnă activ imobiliar, deteriorarea climatului economic, scăderile în termeni reali ale veniturilor populaţiei, nu în ultimul rând, schimbarea percepţiei generale a consumatorilor.
Pe de altă parte, în niciun fel, datele fundamentale nu susţin actualele cotaţii de piaţă care rămân aberante în pofida scăderilor accentuate din ultima jumătate de an. Raportate la salariul mediu, la PIB-ul per capita, la randamentul chiriilor, acestea sunt încă îngrozitor supraevaluate. Perspectiva unei crize economice de durată ar putea conduce la o deteriorare suplimentară a acestor indicatori, astfel încât motivele pentru noi şi noi scăderi să se adune în anii următori.
Finalmente, pentru ca preţurile să-şi reia creşterea nu trebuie să eliminăm din discuţie fluxul banilor. Dacă ne gândim că ceea ce s-a întâmplat în anii 2005-2008 în piaţa imobiliară a fost şi în contextul unei perioade de exces de lichiditate pe plan internaţional, ne putem da seama că o revenire la situaţia de atunci este practic imposibilă pe un orizont de timp cât de cât perceptibil. Deocamdată vedem ieşiri de capital de pe segmentul de real estate, astfel încât este cu totul de neînţeles să căutăm sursele ce ar putea ridica piaţa imobiliară spre noi culmi. Adevărul este că în momentul de faţă cererea lipseşte.
Este o axiomă pentru pieţele financiare că atunci când preţurile cresc acest lucru nu se întâmplă pentru că sunt mulţi cumpărători. Aceştia sunt tot timpul. Diferenţa este aceea că vânzătorii sunt tot mai puţini dispuşi să accepte cu uşurinţă tranzacţiile şi nu pot fi găsiţi decât pe paliere de preţ tot mai ridicate. A fost cazul şi în piaţa imobiliară locală, când proprietarii ţineau de preţ, considerând că stau pe o avere incomensurabilă. La fel, o piaţă nu scade pentru că sunt prea mulţi vânzători. Aceştia sunt tot timpul. Deprecierile sunt determinate de cererea firavă care aşteaptă totdeauna preţuri de discount.
Revenind la piaţa imobiliară din România, este evident că aceasta nu se va opri din picaj atât timp cât cumpărătorii nu apar la orizont. Că cererea solvabilă este absentă pe actualele paliere de preţuri este un lucru evident. În aceste condiţii ne apare clar că piaţa se află departe de bottom. Cu atât mai mult, nu putem întrezări fluxurile constante de capital ce ar fi în măsură să contureze un nou trend ascendent de anvergură. Grija că ar trebui să ne grăbim cu achiziţiile pentru că ne vom trezi cu noi scumpiri este ultima pe care trebuie să ne-o facem în momentele acestea atunci când vorbim de piaţa rezidenţială.
Noteaza articolul.
Nota curentă: 4.8 din 55 voturi
Nota curentă: 4.8 din 55 voturi
Comentarii
Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.
- de mihai:
ADEVARAT! Toate sunt gogosi ale unor speculatori ala caror active se vor devaloriza si cu 90%! Exista active care isi vor pastra atractivitate dar imobilele cu destinatie rezidentiala (chiar si in zonele exclusiviste!) , spatiile de birouri si comerciale aflate in orase vor scadea la pret! DPDV al celor care isi vor mentine atractivitatea sunt acela spatii care vor aduce plus valoare economica (Complexe comerciale si industriale)! - de yeti: autorul este un frustrat care incearca sa-i prosteasca si pe altii.nu este nici o fericire ca apartamentele vor costa din nou 15,000 de euro, pentru ca atunci cand ele vor ajunge sa coste atat, 15,000 Euro va fi o suma la fel de...imensa ca si 150,000 de Euro din 2008!!! conteaza, fraiere, cat de accesibili iti sunt banii si posibilitatile de returnare. daca maine un apartament at fi 1000 de euro ar insemna ca salariul tau ar fi de 1 max 2 euro. eu unul atat ti-as da si acumaca atat meriti....
- de ovi: pretul il va stabili piata si asta cred ca se va produce cat de curand si proprietari de cloace vor avea surprize neplacute...cred personal ca preturile cerute astazi peste 1 an vor fi o avere pt cei ce mai reusesc sa isi vanda prop. si pt d-nul yeti eu cred ca tu traiesti in alta lume ,alta tara...
- de mike: daca Yeti imi spune cum se face ca in 2002 aprilie un apartament de 2 camere costa 12000 dolari, a ajuns in 2008 la 11000 Euro. Cazul este fff real! A crescut puterea de cumparare in 6 ani de 11 ori? Eu stiu ca in 2002 salariul mediu in Romania era de 200 dolari iat in 2008 de 370 Euro. Cum poti explica acest lucru? Eu personal nu imi explic.
- de mike: rectificare : 2008 - 110.000 Euro
- de AristotelCostel: Yeti, in varianta cu dizabilitati, omite ca nu a fost nicio fericire la destramarea Caritasului. Daca venitul mediu lunar ajunge la 1-2 Euro, o cloaca medie va putea fi achizitionata cu 36-72 Euro. La un venit mediu lunar de 300 Euro, cloaca medie face zece mii... maica.
- de Ares: Yeti daca ai lua o gura de paie, ce bine ar fi. Pentru cunoasterea ta, in Germania in anul 2008 un apartament de 4 camere costa 80000 euro, iar o garsoniera a costat 35000 euro ( cunosc pe cineva care si-a cumparat una ) Pretul mediu al unei case in Romania, raportat la pib-ul din 2008 era de 59000 de usd, retine PRETUL MEDIU. asa ca anul acesta pib-ul o sa fie si mai mic, deci ... pretul caselor tot la vale trebuie sa sa duca.
- de gimini: Yeti-omul-zapezilor e mai frustrat ca autorul. Surpriza lui cea mare va fi peste 2-3 ani, cand apartamentele vor costa 15-20.000 de euro si nu va suferi nimeni de "inaccesibilitatea " lor. Momentan maimutele astea din Tibet care, fiind asa proaste, au si fost pacalite sa cumpere cloace la niste preturi neverosimile, incearca sa bage spaima in oamenii simpli si sa-i convinga ca "si noi ne-am fript, dar nici voi nu veti avea parte!" Tzeapa: maimutele s-au fript, dar oamenii vor avea parte.
- de ian: mike/mihai/gimini sau pe scurt domnu' panaite, nu dispera, va veni si randu matale. exemplu delogica (lipsa): "Pretul mediu al unei case in Romania, raportat la pib-ul din 2008 (CUM ADICA RAPORTAT???)era de 59000 de usd (SAYS WHO???), retine PRETUL MEDIU. asa ca (PE CALE DE CONSECINTA DECI PIBUL VA SCADEA...AHA, M-AM PRINS) anul acesta pib-ul o sa fie si mai mic, deci ... pretul caselor tot la vale trebuie sa sa duca." SCUZE, MIKE, M-AI PIERDUT.
- de freeCitizen: pentru yeti & iasn : mai baieti , cind v-o pune (boaca & poaga ) si/sau/ori nastase/oua/psd -> adica actualii neo-securo-comunisto -mafiotzi impozite de 400 USD/luna pe apartament (ca in americanschi stati) v-ati fu*** norocu. Le veti vinde pe 1EURO si NU VETI AVEA CUMPARATORI (ca altfel va urmareste fiscul si aveti de platit taxe). In detroit se vind VILE pe 1(unul) USD si NU LE CUMPARA NIMENI tocmai din cauza impzitelor locale. Capisci ? Atunci intra Patriciu &Co. cumpara pe nimic sau gratis si dupa aia se "anuleza" legea ca "neconstitututionla ". Capisci ? Cine poa sa vinda sa mai ia ceva pe apartamente sa vinda acum. Sa traiti bineeeeeeeeeeeee ;=))) !
- de tavi: scenariieconomice.bl ogspot.com
- de Coralco: Articolul Domnului Adrian Panaite este foarte bun si are dreptate.Dupa cum a scris mai sus:"Toţi vectorii care determină menţinerea unei presiuni constante la vânzare sunt în picioare. Scadenţele la credite ale developerilor, nevoia de lichidităţi a investitorilor, ieşirile capitalului speculativ, perspectiva reală a unei viitoare etape a executărilor silite reprezintă realităţi de netăgăduit." Erg o,pretzurile vor scadea deoarece presiunea este mare si v a creste in continuare asupra celor care trebuie sa vanda. Numai bine , Coralco
Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
© 2007 Curierul National. Toate drepturile rezervate. Textele şi fotografiile sunt proprietatea titularilor de copyright
şi nu pot fi reproduse fără acordul scris al acestora. Design: Dinamic Soft. Valid XHTML 1.0.
