Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
Nu vreau să fiu solidar!
Opinii - Adrian Panaite(citeste alte articole de acelasi autor »)
Mesajul de luni din Parlamentul României al preşedintelui Traian Băsescu a fost unul care se impunea a fi rostit de mai mult timp. Negarea violenţei actualei crize economico-financiare globale şi efectele ei asupra României, până acum preferată de clasa politică de la noi, trebuia finalmente abandonată, în condiţiile în care destul de mulţi oameni au resimţit deja în plin prima undă de şoc, o mică adiere faţă de viforniţa ce va să vină. Prin urmare, un avertisment oficial asupra vremurilor deosebit de dure care se prefigurează era absolut necesar. Desigur, ar fi de aşteptat ca semnalele de alarmă venite din partea autorităţilor să fie însoţite şi de soluţii concrete în vederea unei traversări cât mai puţin costisitoare a crizei.
Discursul prezidenţial a stat sub două laitmotivuri. Austeritate şi solidaritate. Austeritatea este contraponderea lui "Să trăiţi bine!" de acum patru ani. Bineînţeles că
atunci nu ni s-a spus: "Să trăiţi bine pe datorie câţiva ani, după care vine nota de plată", pentru că probabil că lumea şi-ar fi adaptat altfel comportamentul economic. Apelul la solidaritate este iarăşi efectul în oglindă al unui dezmăţ generalizat al oligarhiei economico-politice care a administrat atât de prost ţara.
Solidaritatea este un rezultat al coeziunii sociale, al unui înalt grad de conştiinţă a binelui colectiv şi a spiritului comunitar. Este mai puţin apanajul societăţilor în curs de destructurare în care egoismul triumfă şi în care reţeta reuşitei individuale - eventual împotriva sistemului potrivnic - este cea precumpănitoare. Să ne gândim doar cum este primit acum un mesaj de solidaritate şi austeritate în ţările nordice, unde resursele au fost eficient alocate şi a existat un acces pe scară largă la binefacerile societăţii de consum. Cu siguranţă este mult mai simplu pentru premierul suedez, pentru Casa Regală Daneză sau pentru "preşedintele Norvegiei" să le vorbească cetăţenilor despre austeritate. Aceştia pot înţelege acum şi unele privaţiuni, după ce
s-au bucurat cu toţii - într-un mod mai mult sau mai puţin egal... - în era prosperităţii.
Este valabil acest lucru şi în cazul României? Am mai atras atenţia de mai multe ori în aceste pagini asupra unei realităţi evidente în epoca postdecembristă: coeziune socială egală cu zero. Dezvoltarea unei societăţi polarizate de tip sud-american, departe de reţeta UE, a unui regim oligarhic ignorant atât faţă de majoritatea cetăţenilor, cât şi de viitorul pe termen lung al ţării, face ca acest cuvânt, "solidaritate", să pară gol de orice conţinut.
Este şi motivul pentru care nu vreau şi nu înţeleg să fiu solidar! Şi scriu asta nu din perspectiva unui declasat, ci al unui om care şi-a văzut de treaba sa, care nu s-a întins mai mult decât îl ţinea plapuma, care nu a înţeles sensul vieţii în leasing. Adept al subconsumaţionismului atât ca teorie economică, dar şi în viaţa de zi cu zi, imun la propaganda corporaţiilor despre "great society", surd la declaraţiile sforăitoare ale euro-entuziaştilor, dur ca o stâncă la ironiile celor care spuneau că sunt zgârcit, suspicios faţă de propunerile tentante ale unui "trai decent" pe credit, vin şi spun acum, la finele perioadei de boom, că nu vreau să fiu solidar cu cei care au participat la orgia consumeristă din ultimii ani. Şi cu siguranţă că vorbesc nu numai din partea celor care au economisit, dar şi din partea marii majorităţi a românilor care nu s-au numărat printre beneficiarii acestei perioade de expansiune iraţionale a creditului. Într-adevăr, cei 40-50% din populaţie care trăieşte în mediul rural, precum şi locuitorii oraşelor cândva monoindustriale (acum dezindustrializate), cu fabrici închise în anii '90, au resimţit prea puţin efectele creşterii economice de până acum, ducându-şi în general aceeaşi existenţă la limitele sărăciei lucii. Nu ştiu cât sunt aceştia de dispuşi să ia aminte la apelul la solidaritate al preşedintelui...
În ceea ce mă priveşte, nu vreau să fiu solidar! Nu vreau să fiu solidar cu politicienii care au promovat bugete de risipă! Nu vreau să fiu solidar cu cei care au irosit veniturile din privatizare după ce au înstrăinat activele pe nimic! Nu vreau să fiu solidar cu reprezentanţii administraţiilor locale care au aruncat cu banii contribuabililor pe proiecte fantasmagorice în folosul unei clientele restrânse! Nu vreau să fiu solidar cu ordonatorii de credite cu mână largă care au ruinat fondurile de contribuţii sociale! Nu vreau să fiu solidar cu adunătura de ciraci politici recompensaţi cu funcţii publice bine plătite! Nu vreau să fiu solidar cu tinere "de succesuri", recompensate cu slujbe de 10.000 USD la firme din clientela politică!
Nu ştiu cât am beneficiat cu adevărat de creşterea economică, în condiţiile în care oligopoluri constituite mai mult sau mai puţin ad-hoc îmi băgau sistematic mâna în buzunar, punându-mă, în calitate de consumator, într-o continuă defensivă în faţa unor politici de preţuri nesimţite pe o piaţă slab concurenţială. Aşadar, nu mă simt solidar cu niciuna dintre corporaţiile occidentale cu credite importante contractate peste hotare! Nu vreau să fiu solidar nici cu băncile care vânau până de curând cote de piaţă, se lăudau cu randamente nemaipomenite şi împovărau clienţii cu tot felul de comisioane! Nu vreau să fiu solidar cu lanţurile de retail care îmi scumpeau artificial alimentele! Nu vreau să fiu solidar cu reprezentanţii industriei de real estate care au inflamat balonul imobiliar şi acum se căinează că nu mai cumpără nimeni apartamentele din complexurile rezidenţiale construite în câmp! Nu vreau să fiu solidar cu niciunul din îmbogăţiţii noştri de tranziţie care practicau marje de profit incredibile doar în baza faptului că vin proştii să plătească! Nu sunt solidar nici cu beizadelele cu Maserati la poartă şi cu note de plată de zeci de milioane pe la Bamboo!
Sunt oare solidar cu omul de rând? - veţi întreba... Probabil. Până la un punct însă. Nu mă simt solidar cu cei care s-au întins cu câte trei linii de credite pentru a duce o viaţă pe care în mod normal nu şi-ar fi permis-o! Nu vreau să fiu solidar cu cei care plăteau în mod aberant pe câte o casă cât nu face doar pentru că aveau acces la banii băncilor! Nu sunt solidar cu cei care făceau câte două concedii pe an la Dubai şi Ibiza, iar acum se plâng că n-au bani de rate! Nu sunt solidar cu cei care îşi făceau leasing-uri la cele mai scumpe maşini! Nu sunt solidar cu cei care credeau că nu poţi să te îmbraci decât cu "haine de firmă"! Nu sunt solidar, în general, cu niciunul dintre cei care nu au ştiut valoarea banului, care au risipit în loc să economisească şi s-au aruncat la credite exorbitante în baza unor aşteptări hiperoptimiste şi a unei suficienţe vecine cu prostia!
Vine într-adevăr o perioadă grea în care va trebui să culegem oalele sparte ale unei perioade de nesăbuinţă. Şi apelul la solidaritate este cel care se impune. Dar dacă vrem solidaritate, atunci este cazul ca aceia care au beneficiat din plin şi de perioada de boom să plătească acum şi nota. Câte un Vuitton şi un Jeep pentru câte o farfurie de ciorbă în plus pe mesele copiilor uitaţi ai familiilor României tăcute. Nu. Nu e socialism, e pragmatism. Pentru această politică de refacere a coeziunii sociale Guvernul trebuie să facă primii paşi decisivi fără de care cuvântul "solidaritate" nu înseamnă mai mult decât o vorbă goală ca atâtea altele. Ce ar trebui atunci să vedem? Impozit progresiv pe venit şi renunţarea la cota unică. Cote diferenţiate de TVA pentru produsele de lux. Redevenţe substanţiale pe resursele naţionale. Impozit pe avere şi controlarea off-shore-urilor prin care se sifonează banii din România. Dacă autorităţile nu vor avea în vedere acest tip de măsuri, mă tem că nu vom avea decât solidaritatea românilor din stradă în faţa solidarităţii întru hoţie a oligarhiei care a batjocorit România în ultimii 20 de ani.
Nota curentă: 4.6 din 117 voturi
Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.
- de ROBERT HORVATH NEW YORK:
PRINTUL NICOLAE, VIITORUL REGE AL ROMANIEI Romania este pe marginea prapastiei. Presa internationala vorbeste de un iminent colaps economic,social si rasial. Suntem numiti tiganii Europei. Un popor cunoscut in intreaga lume prin omenie si simtul masurii, este asociat violentei si barbariei. Un popor avand o istorie si o cultura extraordinara pierde pe zi ce trece identitatea nationala, devanind un fel de turma, usor de manipulat si mintit. Statuia lui Eminescu este daramata, iar limba romana interzisa, la centrele culturale din jurul lumii. Lipsa de cultura a neamului prost ,inlocuieste cultura. Mahalaua se muta in centrul orasului. Maneaua cucereste Romania. Asistam la o situatie fara precedent cand o natiune europeana,in loc sa se indrepte spre lumea civilizata, refuza geografia si destinul istoric. Primul pas care trebuie facut pentru a iesi din aceasta fundatura, care pare fara iesire, este intrarea in legalitate. In momentul in care constututia adusa pe turela tancurilor sovietice a fost abrogata, intrarea in normalitate ar fi insemnat intoarcerea la un document esential al democratiei romanesti, Constitutia din 1923. Securistii si comunistii, dupa cucerirea puterii economice dupa Revolutie, au creat insa un document care ar fi trebuit sa le dea legimitate. Maculatura din 1991 a fost adusa prin tarnacopurile minerilor si bagata pe gatul romanului, prin tortura, batai si manipulare. Aceasta “democratie originala” isi gaseste continuitatea si in zilele noastre. Daca lumpenul sovietic ajuns presedinte ar fi cerut un referendum pentru a decide forma de guvernamant, ar fi pierdut. Ar fi castigat oamenii binelui. Astazi Romania ar fi fost o tara prospera si civilizata. In aceste conditii am fi intrat in Europa demni si prin usa din fata. Pentru a demonstra ca securitatea putea fi alungata si nu ar fi astazi peste tot ,sa vedem ce sa intamplat la cateva luni dupa care Monitorul Oficial, anunta victoria republicana. In primavara lui 1992, regele Mihai venea in Romania, pentru a doua oara dupa caderea comunismului, sa sarbatoreasca aici Sfintele Pasti. “Intr-o imagine devenita istorica, Maiestatea sa iesea in balconul hotelului Continental pentru a-l prezenta oamenilor pe nepotul sau, printul Nicolae, drept mostenitor al tronului. Simpaticul si elegantul baiat care a fascinat atunci multimea adunata pe strazile Bucurestiului - posturile de televiziune occidentale vorbeau de aproximativ un milion de participanti - avea doar 7 ani.Multi il priveau insa ca pe o speranta a Romaniei. Vedeau in el salvarea pentru o tara incapabila de a se dezmetici din cosmar.” Sa vedem cine este acest print care vorbeste romaneste, are 23 ani, si traieste deocamdata la Londra. Printul Nicolae de Romania, viitorul rege, este nascut in 1985 si este Varul Printului CHARLES si nepotul cel mai inantat in varsta a Majestatii Sale Mihai Regele Romaniei. El este descendent a Reginei Victoria si a monarhiilor Europen e incluzand Tarii Rusiei. Pe linia maternala prin bunica, Printul Nicolae este deasemenea descendent al Printului Ieremia Movila, ctitorul minunatelor manastiri moldovenesti. Regel e Mihai este rege prin vointa natiei deci Legea Fundamentala nu poate suferii modificari. Monarhul constitutional nu are in prerogativele sale reviziurea constitutiei. Pentru ca urmasii tronului trebue sa fie pe linie masculina Printul Nicolae este singura persoana imaculata, demna de a ocupa tronul Romaniei, ca urmas al M.S Regelui. Constitu tia din ‘23 Despre Rege. Art. 77. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului. Art. 85.-Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii. Reg ele Mihai si principesa Anne de Bourbon-Parma au cinci fiice, dar conform legii salice ele nu pot urma la tron. Ordinea la Coroana Romaniei > 1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei; Art 77 - SUCCESIUNEA ANULATA > 2. ASR Principesa Elena a Romaniei (a doua fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana); ART 77-SUCCESIUNEA ANULATA > 3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills (fiul Elenei, nepotul Regelui, care va deveni ASR Principele Nicolae al Romaniei la 1 aprilie 2010, la implinirea varstei de 25 de ani); ART-77-SUCCESIUNE DINASTICA LEGALA SI CONSTITUTIONALA . Trebuie sa luam totul de la inceput. Nu avem dreptul de a ne amagi sau a minti pe altii altii. Cu tote ca ideia monarhica este adanc inradăcinata in constinta nationala, sansa revenirii la tron al regelui Mihai este nula. Pentru o intreaga generatie care a fost convinsa ca caderea comunismului era sinonima cu restauratia monarhica, dezamagirea este profunda. De la un milion de oameni inbracati de sarbatoare care scandau “Regele si Patria” si printre lacrimi “Majestate nu pleca, asta este tara ta” pana la grupul politicos de batranei si cativa copilasi zgribuliti in port national, stransi in gara de la Savirsin, este un drum lung. De la cea mai mare adunare populara spontana, care a avut loc pe pe pamintul Romaniei, pana la singuratatea Pelisorului este un drum si mai lung. Daca perioada mentionata a reprezintat un vis monarhic, este sansa noastra acum, sa-l transformam in realitate. Nici o fosta tara comunista nu avut sansa ca in fruntea unui miscari cu caracter anticomunist, sa fie o personalitate istorica. Multe voci din tara au incercat in decursul anilor sa-i diminueze rolul, sau sa-l faca tradator de tara. Au facut-o din necunostinta de cauza, revansa, sau manipulare politica. Adevarul este diferit. In conditile in care razboiul era pierdut oricum pentru membrii axei, Regele a facut totul pentru a salva tara de un razboi devastator si de ai da un viitor. Cautand date pentru filmul meu “Razboiul rece a inceput la hotelul Ambasador” (documentarul se ocupa de Actul de la 23 August si confruntarea dintre serviciul american si sovietic de pe teritoriul Romaniei, pana la abdicarea regelui) am dat de niste noi documente extraordinare, despre aceasta perioda. Ele dezvalue faptul ca intoarcerea armelor a fost organizata de Rege in apropiata colaborare cu O.S.S-ul american. Cordonatorul acestei actiuni a fost comandorul Frank Wisner. Operatia a purtat numele de cod HAMMERHEAD . Trebue remarcat ca comunistii au fost anuntati si integrati cu trei zile inainte de complot. Promisinile si garantiile oferite de americani vorbeau de un aranjament al aliatilor (gen Austria). Se vorbea de de arborarea in fata Palatului Regal a steagului american,englez,fran cez si sovietic. Deci vanzarea tarii sa facut nu la Bucuresti, ci la Yalta. (National Security Archive-Records on cover operation). In vederea acestui film am contactat Asociatia pensionarilor de la C.I.A. pentru a gasi martori oculari ai evenimentelor. Toti participantii mi-au vorbit cu emotie “de regele tinar si viteaz” facand eforturi sa-si ascunda lacrimile. Discutand cu acesti oameni cunoscatori, am ajuns la concluzia ca pierderea Romaniei a fost o infrangere dureroasa, un prim Vietnam. Am inceput sa fiu convins ca elita acestei organizatii abia asteapta sa gaseasca ocazia, de asi lua revansa. Din pacate nu sa intamplat asa. Greseli si gafe monumentale au facut ca credibilitatea si popularitatea monarhiei sa se subtieze cu timpul ajungand astazi in desuetitudine, la marginea rizibilului. Totul a inceput cu vizita de Pasti cand Regele nu a raspuns cererii multimii si a dat bir cu fugitii. Coabitarea si chiar colaborarea cu comunistii a deluzionat si indurerat pe toti. Daca ideia irationala de a lasa ca mostenitor al tronului pe cineva care nu are dreptul sa mosteneasca, poate sa ne lase cu gura cascata, un Duda print consort, a pus capacul. Se apropie ora unui nou inceput. Restauratia monarhiei trebue sa fie acompaniata de readucerea valorilor natiei la conducerea tarii. Acest lucru poate fi infaptuit doar prin preluarea puterii din mainile mafiei comunist securiste, care avand sub comunism doar puterea politica ,a preluat acum si cea economica. Capitalismul rosu trebue decolorat. Programu l readucerii tarii la normalitate va fi dat publicitatii in curand. In memoria grupului de tineri din celula 8, scosi in dimineata racoroasa a diminetii de 6 Decembrie 1958 in curtea inchisorii Jilava, pentru a fi inpuscati de Securitate, miscarea renasterii noastre, va avea numele REZISTENTA REGALA ROMANA sau RRR. Criza economica a schimbat peste noapte toate datele ecuatiei .Din cauza mizeriei si a tensiunii etnice (vezi Italia ,Spania) si a coruptiei generalizate Romania a devenit un butoi de pulbere gata sa explodeze. Pentru ca are nevoie de o oaza de liniste si de stabilitate. Occidentul sprijina actiunea noastra. Efortul de revenire la civilizatie este sprijinit de Casele Regale europene. Romanii sunt inteligenti si au inceput sa inteleaga despre ce este vorba. Este ultima noastra sansa. La o rascruce a destinul trebue sa decidem daca continua destinul nostru european, sau devenim un fel de tara orientala. In incheiere va dau o veste buna. Printul Nicolae ne spune tuturor celor care mai speram “Daca tara, romanii ma vor chema, sint pregatit sa raspund chemarii lor.” “Sunt pregatit sa fiu Regele Romaniei” ROBER T HORVATH- DEVA cineast NEW YORK 10 MARTIE 2009 - de mihai: Solidari vom fi cand vom da paine si apa celui ce are. Sa ne ajute Dumnezeu sa fim totusi solidari. Si bogati si saraci, sa ne iubim unii pe altii ...
- de AristotelCostel: De acord cu... nesolidaritatea, dar la ce ar ajuta impozitul progresiv pe venit? N-ar fi decat o penalizare a muncii. Mai intai sa reduca "aparatul de stat"... la stat si sa ne punem cu TOTII problema ca din 5 milioane populatie activa lucreaza doar 4 care sustin un pensionariat de 5-6 milioane. Punctul de pensie a ajuns la 43% din venitul mediu BRUT, adica ~60% din venitul mediu NET. Impozitul progresiv pe venit ne duce inapoi in REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA, cei productivi urmand sa fie si mai tare parazitati de... restul. OK, un pensionar care a muncit 40-100 de ani merita o pensie decenta, dar un roman cu un venit mediu, care, nu se bucura de toate pachetele sociale de intrajutorare, merita sa traiasca mai prost desi face parte din MINORITATEA MUNCITOARE??? Mai mult, acestui roman muncitor, statul roman ii pregateste ruperea din sistemul pensiilor de stat prin mutarea progresiva a contributiilor catre fondurile de pensii private si, desi e parazitat la maxim in prezent, pe viitor se va descurca la fel ca si pana acum... de unul singur. Cum naiba sa fii solidar intr-o Romanie a tinerilor PARAZITATI si o Romanie a batranilor, lenesilor si incapabililor ASISTATI.
- de zappa: d-le robert cum putem lua legatura, va las o adresa de mail : zappa690@yahoo.com, cred ca monarhia poate salva romania de criza...
- de constantin: Sunteti in continuare un analist de nota zece! Sper sa ramaneti nealiniat si la fel de pertinent. Mult succes !
- de geo: un articol de nota 10
- de stancu: Cum poti fi solidar cu cel mai chiomparliu sef de stat din Europa care incearca sa-si impinga fiica plina de "succesuri" spre lumea civilizata de la Strasbourg sau care ne vorbeste despre cercurile de interse ale altora, facand abstractie de promovarea intereselor clanului Udlasa polrea si nu numai !? Din pacate pentru noi cred ca ne-ar fi foarte greu sa fim solidari cu cineva din actuala clasa politica, deoarece toti nu si-au vazut decat de propriile interese si acesta este motivul pentru care ramanem lumea a 3-a a Europei.
- de john: Subscriu la cele spuse de d-voastra. sper ca criza sa reaseze niste raporturi sociale. Citeam prin Noiembrie cred un forecast al unei organizatii europene cum ca probabil prin martie se va iesi in masa din faza de negare a dimensiunilor crizei. Pare ca d-l presedinte se conformeaza acestei previziuni. sper ca in 3-5 ani sa se nasca cu adevarat o solidaritate mai larga. sper ca pana atunci sa avem alti oameni la mansa. Mult respect!
- de Intins cat ma tine plapuma: Felicitari pentru articol
- de Moi non plus: Nici eu nu am participat la betia consumerista din ultimii ani si nu vreau in consecinta sa fiu solitar acum la nota de plata Ar fi bine daca un discurs asememea textului articolului ar putea fi auzit si in Parlament, dar care parlamentar si l-ar asuma?
- de UN ROMAN : Iata un ziarist f.bun care il depaseste pe CTP(care ar trebui poate sa se inspire din articol).Este un articol excelent,plin de adevar.Felicitari!
- de dobrogeanu.g: Dar de ce nu observati ca doar sa declari ca nu esti solidar, nu ajuta. Guvernanti te vor face solidar fie ca vrei, fie ca nu. Iti vor mari taxele (sau citeodata modifica / protejeaza un curs valutar) ca sa ajusteze deficitul bugetar, sa plateasca datoria publica, sa isi recompenseze camarila, etc. Pentru tine insuti, daca intradevar nu vrei sa fii solidar trebuie sa fi activist. Altfel te vor sacrifica astia/guvernantii/ coruptii fara sa le pese. @aristotelcos tel Doar stii ca nu e asa simplu sa dai oameni afara. Acei oameni au familii. Ei tot vor avea nevoie de mancare/casa. Nu au servici, vor fura/ tilharii. Copii nu vor avea educatie, vor vinde droguri, etc.... Capital nu este destul pentru a construi fabrici,etc. pentru a crea noi locuri de munca. Daca ii vei da afara, nu vei obtine decit concurenta mai mare pe piata fortei de munca (asadar salarii mai mici si la privat fara indoiala) si infractionalitate. In final, fara investitii noi/capital nou, trebuie sa impartim intre noi toti (tineri/copii/virstn ici) aceasi cantitate de produse. Poti sa ii dai afara numai cind este cerere mare de forta de munca, dupa investitii masive.
- de @dobrogeanu: Cu alte cuvinte eu ar trebui sa-mi platesc pina la urma locul de munca, nu-i asa? Asta se facea in comunism , prin fondul de acumulare, si se pare ca nu a fost bine.S-a proclamat dupa 89 ca numai investitorii particulari stiu mai bine ce e de facut si ne-am dat pe mina lor Nu au investit decit in vile , terenuri, au expatriat rapid profitul Daca e sa fie solidaritate sa incep atunci printr-o confiscare a averilor profitorilor postdecembristi si vom avea din ce investi pentru mentinerea locurilor de munca
- de dobrogeanu.g: @de. Nu inteleg expresia "sa-mi platesc locul de munca". Daca vrei sa spui "sa imi platesc singur salariu", atunci oricum asa se intimpla. Niciun patron nu vine cu bani de acasa sa plateasca salarii. Poate la inceput cind investeste, dar ca principiu nu e cazul. Daca as avea parte din profit, nu as avea nevoie de patron. Si cred ca asta e valabil si pentru tine. "Investitori i particulari" sint capitalistii. Ei au decis din motive economice (si "ei isi intemeiaza cel mai bine deciziile economice") sa bage bani in vile, terenuri, expatriat profiturile, etc. "Nu ai cum sa ii limitezi LIBERTATEA de a-si investii banii / capitalul" spun economistii. Sint de acord cu confiscarea averilor ce nu pot fi justificate.
- de @gherea: Eu asa am inteles motivatia imprumutului de la FMI : statul imprumuta bani, in principal, pentru a-i da firmelor private si care la rindul lor sa mentina locurile de munca ,eventual sa creeze altele noi.Pentru ca somajul pare pricipala problema acum, generator de instabilitate sociala,etc.Dar daca imprumutul se face in numele statului, atunci cine il va restitui?Noi toti prin "solidaritate sociala" Adica ,in cele din urma,ma imprumut pentru a mentine un loc de munca, pentru ca patronul nu a avut incredere sa investeasca profitul in productie,adica nu a acumulat ci numai a consumat (de prefirinta produse si servicii de lux) De fapt patronii (beneficiari in mare parte a privatizarilor de cumatrie) si-au stabilit de la inceput aceasta tactica: au stors activele capatate pina la maduva ,nealocind nimic in vederea reinnoirii capitalului productiv zicindu-si ca vom face apel la solidaritatea nationala cind va fi nevoie de capital pentru a fi reinvestit.Cind datoria externa urca pina la cer, ni se dadeau asigurari de genul stati linistiti, e datoria privatilor Acum vad ca trebuie sa aceptam un inprumut extern pentru a ne mentine locurile de munca (deci pe care-l platesc eu in cele din urma prin contributii la rambursarea lui).Nu era datoria patronilor chestia asta?
- de AristotelCostel: @dobrogeanu Nu-i nevoie de concedieri. Taierea majoritatii sporurilor coroborata cu introducerea grilei de salarizare la STAT prin care se impune si diferenta maxima intre venitul minim si cel maxim la STAT va genera premisele "reducerii aparatului de stat...la stat". Ideal ar fi sa existe grile de prime anuale pentru "realizari si impliniri", dar asta n-ar functiona decat in Germania. Daca actualele "fise ale prostului" au vreo noima si minima legatura cu realitatea ar trebuie sa se poata alcatui niste indicatori calitativi pentru evaluarea activitatii fiecarui angajat la STAT. Privatii pot fi mai mult sau mai putin generosi in functie de tunuri, insa bugetarii au datorii morale fata de CONTRIBUABIL. @gher ea BNR-ul a suflat si in iaurt si n-a permis dezvoltarea celei mai mari bule speculative din UE prin atragerea de RMO-uri uriase. Vedem cu totii cat de bine o ducem acum pentru ca Dl. Isarescu a fost atat de preventiv. Acum nu prea avem alternative si trebuie sa dam banii bancilor inapoi ca altfel crapa si, de preventivi ce am fost, ne imprumutam noi toti pentru a repara prostia consumeristilor si lacomia bancilor. Urmeaza o perioada de ... maxima stabilitate, iar la final, peste 2 ani, cand nu vom fi in stare sa ne platim datoriile pe termen... mediu, FMI se va prezenta cu Bechtel de mana si vom incheia inca un contract pentru Autostrada Iasi-Tg. Mures cu o singura banda undirectionala.
- de dobrogeanu.g: @15, BNR zice ca banii de la FMI se imprumuta doar pentru a-si mentine rezerva valutara in conditiile in care trebuie sa sustina cursul la nivelul actual. Banii astia nu vor fi imprumutati firmelor. Eventual doar banii de la BEI sau BMondiala (sume mult mai mici) se pot da firmelor pe proiecte. Dar sigur ca daca cursul ar fi lasat mai liber, ar scadea mult consumul si, implicit, productia interna, locurile de munca. Deci, putem spune ca imprumutul se face pentru a ne mentine locurile de munca. @aristotelco stel. Nimeni nu a avut curaj sa propuna o diferenta maxima intre venituri la stat. Cica "nu este nici moral, nici economic". Plus ca "Nu poti sa tii un om foarte capabil pe bani putini pe un post important. Ca pleaca imediat la privat". Problema e ca nu poti sa controlezi prin mijloace obiective/impersoana le politicile salariale la stat. E mult nepotism, coruptie etc. Salariile angajatilor "normali" la stat sint mici, cei adusi special acolo din nepotism sau coruptie au salarii mari (logic). Din dilema asta nu se poate iesi fara un control democratic/"civil" efectiv/puternic.
- de Realism: Domnule New York, va rog sa nu mai batem campii cu monarhia - nu sistemul e problema ci oamenii din el. Daca un conducator al natiuni isi face datoria, are prea putina importanta ca se numeste rege, presedinte, faraon, imparat sau cezar. Domnul rege Nicolae e poate un om extraordinar, dar poate candida la presedentie si daca va convinge, va fi votat. Argumentele folosite sunt ridicole:arborele genealogic nu garanteaza calitatea umana si abilitatile de leader. Iar faptul ca Ieremia Movila construia manastiri nu are nici o relevanta - toti au facut-o, inclusiv Becali. In Romania religia este inca un instrument de marketing foarte bun, cum era si acum sute de ani. Si mai mult de atat, problemele de azi din Romania nu pot fi rezolvate de un singur om, indiferent cat de capabil ar fi. O schimbare in clasa politica sau in atitudinea celei existente ar putea insa sa ajute. Si sigur ar ajuta schimbarea atitudinii noastre a tuturor in sensul de a renunta sa ne pierdem timpul cu vise monarhice si sa devenim mai pragmatici, in ceea ce ne priveste si in ceea ce ii priveste pe cei care ne conduc. Din pacate oamenii capabili si integri au intotdeauna altceva mai bun de facut decat politica, si avand in vedere ca cineva trebuie s-o faca si pe asta, ne alegem cu ce se vede.
- de cod test: eu sunt de acord cu imprumutul de luat, sunt de acord cu constructia reactoarelor 3 si 4 si sunt un banal cetatean al romaniei dar voi fi un aspru critic si luptator pentru dreptate, justitie, moralitate, coerenta optiunilor politice a alesilor in democratie, plutocratie sau chiar dictatura daca e nevoie, pentru o romanie demna de a fi.
Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
© 2007 Curierul National. Toate drepturile rezervate. Textele şi fotografiile sunt proprietatea titularilor de copyright
şi nu pot fi reproduse fără acordul scris al acestora. Design: Dinamic Soft. Valid XHTML 1.0.
